Să citesc Copilul Domnului a fost o experiență tare ciudată. Ca atunci când treci pe lângă locul unui înfiorător accident auto. Nu vrei să te uiți, dar nu te poți abține să n-o faci. Cam așa am pățit eu cu această carte: nu mai voiam să aflu ce face personajul principal, dar nu mă puteam abține să dau pagina.
AVERTISMENT: Următoarea recenzie se adresează unui public adult din cauza limbajului licențios folosit de către autorul ei!
După ce am citit ʺCrucea de cenușăʺ pot spune că această carte mi-a oferit tot ce mi-am dorit plus un bonus.
Ah! Iar suntem în acea perioadă minunată din an!!! Nu, nu… știu că nu este Crăciunul! Sunt zilele când Nemira lansează concomitent cu alte edituri de afară o carte semnată de Stephen King. Și nu este prima dată când face asta!!! La cât mai multe!!!
Imediat după ce am terminat de vizionat sezonul 2 din ʺReacherʺ, am simțit nevoia să mai stau puțin în lumea lui. Și cum puteam să fac asta decât recitind o carte cu el.
Pentru mine Codul Twyford a fost adevărată surpriză. Nu aveam nici o așteptare de la această carte și, sincer, nici nu știu ce m-a făcut să o iau și să o deschid. Însă după câteva pagini am fost prins de cârligul de pe copertă și nu am mai vrut sa-i dau drumul.
Când afară este iarnă, dar fără pic de zăpadă ce poți să citești mai bine? O carte cu foarte multă zăpadă, care să te facă să retrăiești iernile de altădată. Așa am ajuns să citesc ʺPradaʺ (recenzia, aici) și apoi am trecut la ʺBaza Zeroʺ, scrisă de Michelle Min Sterling.
ʺCursa de 48 de oreʺ are de toate. O copertă atractivă, o prezentare excelentă, o poveste de cinci stele ce include acțiune, suspans, tensiune, un personaj principal care poate deveni începutul unei francize. Plus un final complet neașteptat.
Trebuie să încep cu o mărturisire: nu-mi place titlul în română al acestei cărți, “Lacrimi care ard”.
ʺCorabia nebunăʺ este una dintre cele mai bune ʺPărți a doua dintr-o trilogie din toate timpurileʺ!!! De obicei, volumul doi dintr-o trilogie se mulțumește să continue subiectul, să dezvolte cât de cât personajele și… cam atât, deoarece urmează finalul aventurii în volumul al treilea care trebuie să includă tot ce are mai bun povestea respectivă.
„Războiul macului” s-a dovedit o carte tare înșelătoare pentru mine. Am fost convins că nu o să-mi placă. Și mi-a plăcut. Am fost convins că este doar un roman young adult siropos. A fost doar la început, apoi a devenit un dark adult 100%. Am fost convins că este un roman în care personajul principal, Rin, este un fel de Hermione, din seria Harry Potter, dar care nu folosește vrăji precum Lumos sau Obliviate, ci lovituri mortale de arte marțiale. Și așa a și fost, dar numai până la un punct. După care Rin s-a desprins de toate tiparele și clișeele posibile și a devenit, cu adevărat, unică!
ʺMinisterul pentru viitorʺ nu este deloc cartea la care m-am așteptat.
Primul lucru pe care l-am știut despre ʺNăpasta regilorʺ a fost coperta – mi-a plăcut, dar nu suficient cât să mă facă interesat de carte. Apoi am citit că ar fi ʺalegerea perfectă pentru fanii scriitorilor George R.R. Martin și Samantha Shannonʺ.
Am făcut cunoștință cu “Marte roșu” în 1993 când am citit-o prima dată. Apoi, în 2013, am decis să investesc într-o ediție mai nouă, deoarece la cea anterioară literele începuseră să se șteargă. Am profitat de situație şi am recitit-o.
Este „Povestea slujitoarei” o simplă ficțiune sau o predicție?
Deși scrisă în 1985, „Povestea slujitoarei” de Margaret Atwood este astăzi mai relevantă ca niciodată. Nu este doar un roman distopic, ci un semnal de alarmă despre cât de repede se pot prăbuși drepturile fundamentale sub presiunea unui regim totalitar. În 2026, povestea lui Offred rămâne standardul de aur pentru literatura de supraviețuire și de rezistență.
De ce a devenit acest roman un fenomen global?
Succesul cărții se datorează realismului său înfiorător. Atwood a declarat că nu a inclus în carte nicio atrocitate care să nu se fi întâmplat deja undeva în istorie. Mixul dintre trauma istorică, ecranizarea de succes și continuarea recentă, „Testamentele”, a transformat această operă într-un simbol universal al luptei pentru drepturile civile.