Știu că ți-am zis că traversez o perioadă în care nu am timp nici să respir, darămite să citesc și să scriu recenzii pentru blog, dar… a pronunțat cineva “Marcel Proust”? 🙂

Știu că ți-am zis că traversez o perioadă în care nu am timp nici să respir, darămite să citesc și să scriu recenzii pentru blog, dar… a pronunțat cineva “Marcel Proust”? 🙂
„Lupanarul” de Elodie Harper este primul volum al unei trilogii care se concentrează asupra vieților femeilor antice din cele mai oprimate pături sociale.
De când am aflat povestea din spatele romanului „Cartea poștală” de Anne Berest nu am mai avut liniște. Titlul acesta TREBUIE să stea în biblioteca mea.
“Cum îţi poate schimba Proust viaţa”? Simplu! Citindu-l!
“Ultima gară” nu avea cum să lipsească din biblioteca mea, după ce am citit romanul “Rătăcirile lui Herman Melville” al aceluiaşi Jay Parini.
Carte pentru copii, fantasy și istorie. Cu ultimul colet primit de la Editura Trei, se pare că am tot ce îmi trebuie ca să acopăr o mare parte din domeniile mele de interes literar. Și da… cărțile pentru copii au devenit un domeniu de MARE interes!
Volumul care descrie tragedia Titanicului cu 14 ANI ÎNAINTE ca aceasta să aibă loc se află, în sfârşit, în posesia mea! Doamne, da’ mult i-a trebuit!
Uneori intru la cheltuieli din cauza voastră! Pentru că Leonida Neamţu nu era pe lista mea de lecturi. Ce să mai vorbim de cea de achiziţii, cu care încerc să mă arăt cât pot de severă, având în vedere câte cărţi NEcitite mă aşteaptă în bibliotecă! Nici măcar în zona “vag interesată” nu figura numele lui.
Când eram (mult mult mai) tânără, visam că mă voi mărita cu Russell Crowe. Deoarece “niciun barbat nu are voie să arate ATÂT de bine în fustă” (vezi rolul din “Gladiatorul”), eram decisă să nu-l ratez. Faptul că era căsătorit la acea vreme mi se părea o piedică absolut minoră. De altfel, când am auzit într-o seară la Ştiri că a divorţat, nu am făcut altceva decât să ridic din umeri. Mi se părea absolut normal, doar urma să se însoare cu mine, nu?
De la volumul semnat de luptătorul Cătălin Moroşanu, “Filosofia învingătorului“, am mari pretenţii 🙂 . Şi pentru că simt deja cum se ridică nişte sprâncene printre cititorii şi cititoarele blogului nostru, mă grăbesc să-ţi mai fac o confesiune despre mine.
Având drept subtitlu “Amintiri, destăinuiri, mărturii”, biografia lui Grigore Leşe, apărută la Editura Lumea credinţei, se prezintă sub forma unui dialog-interviu pe care interpretul îl poartă cu jurnalistul Răzvan Bucuroiu.
Dacă biografiile Maiei Morgenstern şi a lui Grigore Leşe am apucat să le răsfoiesc cât de cât pentru textul de la rubrica “Ce cărţi ne-am mai luat’’, de volumul semnat de Mihai Mălaimare, “Actorul, bufonul, clovnul”, nu m-am apropiat. Deocamdată.
Autobiografia actriţei Maia Morgenstern, „Nu sunt eu”, apărută la Editura Litera, se citeşte cu un nod în gât în cazul în care nici tu nu reuşeşti să vorbeşti despre părinţii pe care i-ai pierdut fără să-ţi tremure vocea. Sau creionul cu care îţi aşterni amintirile, ca în cazul Maiei Morgenstern.
Tot ce sper este că, şi după ce vei citi acest text şi vei afla ce cărţi mi-am mai cumpărat, vei rămâne prietena/prietenul nostru.
În lumea celor incapabili să deseneze, eu sunt regina… sau lider de sindicat… oricum, o şefă, ceva, având în vedere că florile care ies din creionul meu seamănă cu nişte nori, casele – cu nişte arbori, iar pisicile sunt nişte creaturi extraterestre, cu care nu-ţi doreşti să te întâlneşti în viaţa reală.