
Autor: Yrsa Sigurdardottir
Câte stele i-am dat:





Vezi clasamentul stelelor





Vreau banii inapoi!





Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă





Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)





Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea





TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Trei
Anul apariției: 2023
Traducere: Liviu Szoke
Deși nu sunt un fan al literaturii polițiste scandinave, ʺPradaʺ a intrat pe radarul meu din clipa în care am văzut coperta. A fost dragoste la prima vedere! La asta a contribuit și o mare nostalgie după zăpezile de altădată. În plus, prezentarea de pe coperta a patra m-a făcut să sper la un roman horror islandez, cu fantome deloc binevoitoare și alte chestii înfricoșătoare, deși știam că Yrsa Sigurdardottir este o scriitoare de romane thriller 100%.
Înainte de începerea recenziei: ʺPradaʺ este o carte… de pradă. După ce s-a jucat cu răbdarea mea cu un prolog plin de clișee, ʺPradaʺ m-a înfășcat și m-a aruncat direct în cel mai mare mister, în cea mai mare grozăvie și… în cel mai mare ger literar întâlnit în ultima perioadă. Nu am mai dârdâit așa, cu un ochi la termostatul din casă și cu celălalt – la acțiunea din roman, decât când am citit ʺHMS Terrorʺ al lui Dan Simmons (recenzia este aici) sau ʺMâna stângă a întunericuluiʺ a Ursulei K. Le Guin (recenzia este aici).
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI
Practic, cartea include trei povești aparent fără nicio legătură între ele… În prima, Johanna, soția unui polițist și membră a unei expediții de salvare a unor turiști rătăciți într-o zonă foarte izolată, foarte înzăpezită și foarte congelată a Islandei, face o descoperire terifiantă la o cabană din munți. Bineînțeles că o descoperire duce la alta și tot așa… Fiecare mai șocantă decât anterioara. În plus, când credea că totul s-a terminat, Johanna realizează că în propria casă există ceva deloc prietenos.
Noaptea cineva sau ceva le dă târcoale și abia așteaptă să-i înhațe
În a doua, care are loc înaintea expediției de salvare menționate mai sus, turiștii viitori-rătăciți-și-decedați (un grup de patru orășeni alcătuit din două cupluri) dornici să-și impresioneze cunoscuții și urmăritorii de pe rețelele sociale decid să ajute un tânăr să-și redacteze lucrarea de doctorat verificând împreună cu acesta niște instrumente aflate undeva în pustietățile, încă o dată spun!, reci, reci, reci ale Islandei. Bineînțeles că nimic nu decurge cum trebuie și cu toți ajung să regrete decizia luată… În plus, se pare că noaptea cineva sau ceva le dă târcoale corturilor și abia așteaptă să-i înhațe…
În a treia, un angajat al unei stații radar, aflat în căutarea unui loc de muncă liniștit și singuratic, descoperă că interfoanele clădirii sună, deși nu mai funcționează de ani de zile, el este vizitat de prezența stranie și deloc liniștitoare a unei fetițe misterioase, iar cel al cărui job l-a preluat a murit în condiții foarte ciudate. Nu știu cum sunteți voi, dar eu când într-o asemenea carte apare hodoronc-tronc o fetiță, deja simt cum mi se ridică părul pe ceafă.
Ce legătură există între poveștile de mai sus?
În timp ce citeam, mă tot întrebam ʺCe legătură există între poveștile de mai sus?ʺ. Dacă primele două erau cât de cât legate, partea în care acțiunea se mută la stația radar îmi tot dădea cu minus. Și răspunsul l-am primit abia la final. Și a fost răspunsul perfect, cu toate explicațiile și lămuririle necesare. Ca bonus am primit un sfârșit complet neașteptat și, culmea!, chiar puțin amuzant. Foarte foarte putin…
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI
Nu vreau să-mi închei recenzia fără să laud atmosfera clădită de Yrsa Sigurdardottir. Au fost pagini în care am avut impresia că frigul este un personaj malefic care, cu ajutoarele sale – zăpada nesfârșită și vântul rece, este într-o misiune de exterminare a tot ce mișcă în sălbăticia islandeză. În această carte, frIgul e FRIG, zăpada este peste tot și peste oricine, iar viscolul își face de cap cu personajele principale. Iar dacă asta nu le omoară, undeva pe acolo prin bezna rece și congelată din munții Islandei există ceva care va remedia această situație. Totodată atmosfera teribilă din carte este și rezultatul traducerii excelente, fluente, care curge perfect, fără timpi morți în lectură.
Prada este un excelent thriller… cu fantome
Inițial am citit ʺPradaʺ ca pe un roman horror, cu fantome sau spirite care nu sunt deloc încântate de cei vii și vor să aibă o bucățică din ei. Dar pe parcurs am realizat că nu am de-a face cu un horror a la Stephen King, ci cu ceva mai ușurel, mai în genul poveștilor clasice cu fantome. Însă ce a dat de pământ și cu această clasificare a fost Marele Final care m-a convins că am de-a face cu un excelent thriller… cu fantome.
P.S.: Îmi place să cred că sfârșitul romanului este deschis, iar Yrsa Sigurdardottir și-a lăsat loc de o continuare. Și asta deoarece vreau să știu ce s-a întâmplat cu personajul negativ și cu fantoma care a început să-l bântuie. Sper să aibă parte numai de chestii nasoale!!!