Când afară este iarnă, dar fără pic de zăpadă ce poți să citești mai bine? O carte cu foarte multă zăpadă, care să te facă să retrăiești iernile de altădată. Așa am ajuns să citesc ʺPradaʺ (recenzia, aici) și apoi am trecut la ʺBaza Zeroʺ, scrisă de Michelle Min Sterling.
Pentru mine Codul Twyford este surpriza anului 2023. Nu aveam nici o așteptare de la această carte și, sincer, nici nu știu ce m-a făcut să o iau și să o deschid. Însă după câteva pagini am fost prins de cârligul de pe copertă și nu am mai vrut sa-i dau drumul.
ʺCursa de 48 de oreʺ are de toate. O copertă atractivă, o prezentare excelentă, o poveste de cinci stele ce include acțiune, suspans, tensiune, un personaj principal care poate deveni începutul unei francize. Plus un final complet neașteptat.
Trebuie să încep cu o mărturisire: nu-mi place titlul în română al acestei cărți, “Lacrimi care ard”.
ʺCorabia nebunăʺ este una dintre cele mai bune ʺPărți a doua dintr-o trilogie din toate timpurileʺ!!! De obicei, volumul doi dintr-o trilogie se mulțumește să continue subiectul, să dezvolte cât de cât personajele și… cam atât, deoarece urmează finalul aventurii în volumul al treilea care trebuie să includă tot ce are mai bun povestea respectivă.
“Războiul macului” s-a dovedit o carte tare înșelătoare pentru mine. Am fost convins că nu o să-mi placă. Și mi-a plăcut. Am fost convins că este doar un roman young adult siropos. A fost doar la început, apoi a devenit un dark adult 100%. Am fost convins că este un roman în care personajul principal, Rin, este un fel de Hermione, din seria Harry Potter, dar care nu folosește vrăji precum Lumos sau Obliviate, ci lovituri mortale de arte marțiale. Și așa a și fost, dar numai până la un punct. După care Rin s-a desprins de toate tiparele și clișeele posibile și a devenit, cu adevărat, unică!
ʺMinisterul pentru viitorʺ nu este deloc cartea la care m-am așteptat.
Primul lucru pe care l-am știut despre ʺNăpasta regilorʺ a fost coperta – mi-a plăcut, dar nu suficient cât să mă facă interesat de carte. Apoi am citit că ar fi ʺalegerea perfectă pentru fanii scriitorilor George R.R. Martin și Samantha Shannonʺ.
Am făcut cunoștință cu “Marte roșu” în 1993 când am citit-o prima dată. Apoi, în 2013, am decis să investesc într-o ediție mai nouă, deoarece la cea anterioară literele începuseră să se șteargă. Am profitat de situație şi am recitit-o.
Da, știu! Vin și eu mândru nevoie mare acum, după aproape șase ani de la apariția romanului „Povestea slujitoarei” în limba română, și îi scriu o recenzie. Dar cartea aceasta m-a scos dintr-o pauză de lectură destul de lungă. Este drept că la această pauză au contribuit serialele ʺDosarele Xʺ, ʺSpitalul de urgențăʺ și ʺStar Trekʺ- deci nu regret nimic 😊. Aşa că măcar pentru acest lucru să o recomand. Deoarece chiar este o carte de recomandat.
Ei bine, cartea ʺUn basmʺ scrisă de Stephen King chiar este… un basm. Nu m-am așteptat la asta și cred ca nimeni, fani noi sau vechi ai lui SK, nu s-a așteptat la așa ceva.
De când am cumpărat „Marvel Zombies: Foamea”, m-am gândit că o sa fie ideal de citit în noaptea de Halloween.
Nu îmi vine să cred ce tocmai am citit & văzut!!! Sunt complet uluit, încântat, terifiat, înmărmurit! Scriu recenzia asta la câteva minute după ce am terminat de citit ceea ce va deveni cu siguranță “Cea mai cea banda desenată” din bibliotecă (bibliotecă destul de babană – conține peste 1.000 de comicsuri în format electronic!!! Știu… calitatea e mai bună decât cantitatea, dar îmi place să cred că 90% dintre comicsurile aflate în proprietatea mea digitală sunt excelente! :))))
După cum mi se mai întâmplă, coperta romanului „Fără ieșire” a fost cea care mi-a făcut cu ochiul și m-a îndemnat să-i dau o șansă acestei cărți. Numele autorului, Taylor Adams, nu-mi spunea nimic, dar ilustrația făcea toți banii. Și chiar a meritat!
Când am văzut pentru prima dată această carte, am fost convins de două lucruri: a) este un roman Young Adult și b) are influențe steampunk. Așa că am citit prezentarea și am descoperit că a) din fericire, nu e deloc Young Adult și b) din nefericire, nu este steampunk, ci un thriller noir. Am vrut să renunț la ea, dar ceva, nu știu ce, m-a îndemnat să o iau și să o citesc. Și după ce am terminat “Fata cu un ceas în loc de inimă” am adăugat numele scriitorului pe lista autorilor de urmărit și am descoperit cu groază că din trei cărți publicate în România, doar două mai sunt disponibile. Uffff!!!