Top 5 ficţiuni ale lui Jules Verne devenite realitate. Invenţii pe care i le datorăm scriitorului vizionar
A influenţat generaţii întregi de cititori şi scriitori, iar cărţile sale sunt în continuare printre cele mai căutate în domeniul science-fiction. Fanteziile sale sunt analizate şi astăzi de mari companii care încearcă să le pună în practică. De altfel, multe invenţii au prins viaţă la 50, poate 100 de ani de la moartea sa.
“Silozul. Începuturile (Silozul #2)” de Hugh Howey
Așa cum anunţă și titlul, acțiunea din “Silozul. Începuturile” are loc înaintea celei din volumul anterior și este împărțită în trei povești care se desfăşoară în trei dintre cele 50 de silozuri existente, în diferite perioade de timp.
“Umbra vântului” de Carlos Ruiz Zafon
… sau, mai bine zis, re-re-re-re… ‘nşpe mii de re-citim, căci mi-e imposibil să-ţi spun de câte ori am scos din raft “Umbra vântului” de…
Game of Thrones a început să fie studiat în universităţi celebre!
Cărțile din seria Game of Thrones, precum și serialul, sunt atât de complexe încât se simte nevoia ca cineva să studieze în detaliu cum se…
“Şarpele din Essex” de Sarah Perry
Am făcut referire, atunci când m-am apucat să citesc cartea, la expresia “Pe afară-i vopsit gardul… etc. etc.” şi, ufffff, gură aurită am avut! Căci coperţile senzaţionale, la limita picturii, ale volumului “Şarpele din Essex” de Sarah Perry ascund atâtea dezamăgiri, că până şi leopardul acela atât de invocat ar fi fost de preferat.
“Omul focului” de Joe Hill
“Așchia nu sare departe de trunchi”, zice un proverb românesc. Iar în cazul lui Joe Hill, fiul lui Stephen King, este foarte adevărat. Cu “Omul focului”, Hill e umăr la umăr lângă tatăl său în toate capitolele care transformă un roman obișnuit într-unul de succes: poveste, personaje, suspans. Deși nu mă aşteptam la prea multe de la această carte, Hill mi-a schimbat părerea legată de odraslele care calcă pe urmele părinților. Cel puțin în universul literar, restul domeniilor fiind încă supus dezbaterilor.
Montserrat, mânăstirea… din cer unde începe romanul “Origini” – Barcelona, prin ochii unei admiratoare a lui Dan Brown (a doua parte)
Dacă Dan Brown nu ar fi folosit cadrul fabulos al mânăstirii Montserrat în “Origini”, ultimul său roman, aş fi fost foarte revoltată. Şi i-aş fi adus la cunoştinţă acest aspect!
Apariţie editorială: “Trebuie să-ţi zic ceva…” de Mihai C. Constantinescu
Anul trecut, îţi semnalam la rubrica “Apariţie editorială” volumul de povestiri “Trei vieţi” semnat de Mihai C. Constantinescu.
ISTORIE SECRETĂ. Marele scriitor Mihail Sadoveanu a condamnat oameni la moarte
Cine i-a spus lui Sadoveanu „Ceahlăul oportunismului” a fost inspirat. Maestrul din Fălticeni a știut mereu să se așeze de partea călduță a Istoriei. Adeseori,…
Polonia: Preoți catolici au ars cărți din seriile Harry Potter și Twilight
Preoți catolici au anunțat că au ars în public, zilele trecute, cărți din celebrele serii Harry Potter și Twilight, pe care le consideră sacrilegii, scrie…
Căsnicia de 52 de ani a scriitorului Vladimir Nabokov cu Vera – cum au rezistat cei doi atâta timp împreună? Analiza psihologului Aurora Liiceanu
În noua carte, „Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov“, Aurora Liiceanu încearcă să înţeleagă ce anume i-a făcut pe scriitorul Vladimir Nabokov şi pe soţia…
“Seveneves. Șapte Eve” de Neal Stephenson
“Luna a explodat pe neașteptate și fără vreun motiv vizibil. Era în creștere, cu doar o zi înainte de faza plină. Era ora 05.03.12 UTC. Momentul avea să fie desemnat mai târziu drept A+0.0.0 sau, pur și simplu, Zero”. Așa începe romanul “Seveneves. Șapte Eve”. Nu cred că cineva pasionat de SF, după ce citește aceste rânduri, poate zice: “Nu mă interesează“. Eu unul nu am putut… Urmarea: este al treilea roman ce intră în categoria “The Best of 2018”.
“Bonjour tristesse” de Francoise Sagan
Înainte să începem să discutăm despre carte, ţin să te anunţ oficial că scriu această “recenzie”… de sub masă. Acolo unde m-a băgat Francoise Sagan de ruşine. Să ai 17-18 ani şi să scrii AŞA… pffff… mi se pare de domeniul magiei!
“Şapte ani buni” de Etgar Keret
Când mă fac mare, vreau să scriu ca Etgar Keret.
“Lumea inelară (Lumea inelară #1)” de Larry Niven
Când am văzut că editura Paladin scoate “Lumea inelară”, am zis: “Bravo! Cineva nu a uitat SF-urile clasice! ”. Însă când, din cauza nostalgiei, m-am uitat pe netul românesc să citesc o recenzie la acest roman, nu am găsit decât niște vechituri din 1900 toamna și, lucrul cel mai important, foarte puține din ele – laudative. Eu îmi aduceam aminte de un super roman, cu o lume gigantică, cu personaje interesante și o poveste palpitantă. Și recenziile găsite îmi vorbeau despre sex și condiția precară a femeii din roman. Acest lucru m-a contrariat suficient de mult încât să scot, de pe raftul dedicat romanelor premiate cu Hugo și Nebula, ediția aflată în proprietate personală și apărută în 1997 la editura Teora și să încep lectura.