Formarea pluralului substantivelor reprezintă una dintre provocările limbii române, iar mulţi dintre români cad în capcană. Potrivit lingviştilor, din cauza originii variate a cuvintelor din limba română, există reguli diverse de formare a pluralului.
Whiskey sau whisky sunt două variante despre care multă lume consideră că semnifică acelaşi lucru. Însă, în realitate, există o diferenţă majoră între cele două variante.
Dacă în limba română vorbită, (dez)acordurile ne pun cele mai mari probleme, în scris, un semn grafic folosit pentru unirea a două cuvinte sau pentru înlocuirea unor litere dă multe bătăi de cap: cratima.
Ah, aş fi vrut să nu începem niciodată discuţia aceasta! Pentru că în ciuda dorinţei mele de a scrie şi de a vorbi cât mai corect româneşte, într-un loc o dau sigur în bară: când vine vorba de accentuarea corectă a anumitor cuvinte.
Limba română are capcane în care cad mulţi dintre utilizatorii săi nativi nu doar în scriere, ci şi în comunicarea orală, motiv pentru care apar frecvent greşeli de exprimare. Dezacordurile şi cuvintele folosite nepotrivit sunt cele mai frecvente greşeli de exprimare din limba română, scrie Adevărul.
Sensul iniţial al expresiei „Ai carte, ai parte“ nu avea nicio legătură cu semnificaţia actuală. Abia târziu, când oamenii de rând au început să aibă acces la educaţie, deci şi la salariu şi prestigiu în societate, semnificaţia semantică a evoluat.
Îţi pomeneam la un moment dat de cuvinte împrumutate din alte limbi pe care le folosim des, dar nu întotdeauna corect. Vestea proastă e că articolul respectiv nu conţinea decât o parte din listă . Vestea bună e că, iată!, am revenit cu completări.
Dilema Paşte/Paşti revine în actualitate. Cei care doresc să adreseze urări corecte celor dragi trebuie să ştie că ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite.
Expresia „avocatul Diavolului“ defineşte o instituţie a Bisericii Catolice, dar şi un fel de personalitate. Cei care sunt denumiţi astfel sunt în permanenţă în contradicţie cu oamenii din jur şi încearcă să găsească răspunsuri concrete pentru toate problemele cu care se confruntă.
Cele mai căutate cuvinte în dexonline, luni, înaintea şi în timpul simulărilor evaluării naţionale şi bacalaureatului susţinute de elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au fost ”pretutindeni/ pretutindenea”, ”a zări/zărit”. Dar, surpriză! Pe durata examenelor reprezentanţii platformei au înlocuit definiţiile pentru aceste cuvinte, care se regăseau în subiecte.
Una dintre cele mai cunoscute expresii la români este „a freca menta”, cu înțelesul de „lene, comoditate, muncă în dorul lelii”. Spre deosebire de unele expresii a căror origine nu poate fi stabilită cu exactitate, ci mai mult intuită, în această situație exista informații precise.
În lumea aceasta de “corect” şi “greşit”, există cuvinte care se încăpăţânează să fie însoţite doar de primul adjectiv. Asta deşi le întâlneşti în două variante şi parcă ai totuşi o strângere de inimă să le foloseşti aşa… cum s-o nimeri. Dar, surpriză!, specialiştii susţin că ambele forme sunt corecte, recomandându-ţi-o totuşi pe prima (că doar nu degeaba sunt specialişti !).
Un profesor de limbă română a făcut pentru „Adevărul“ un „top“ al cuvintelor folosite incorect în limba română. Specialistul subliniază că termenii incorecţi devin uzuali, întrucât sunt folosiţi frecvent în varianta greşită.
Când românul a încercat să împace şi capra, şi varza… în cazul unor cuvinte împrumutate din alte limbi, au apărut dubletele. Ambele variante – un cuvânt adaptat la limba noastră, celălalt fiind chiar forma împrumutată – sunt acceptate de specialişti ca fiind corecte, prin urmare nu greşeşti indiferent cum o dai.
Nemții de la Porsche au creat un clip de doar 15 secunde în care explică cum se pronunță corect numele mărcii.