În cadrul emisiunii de la Digi24, scriitorul Radu Paraschivescu s-a oprit asupra câtorva cuvinte pe care le folosim fie incorect, fie pierzându-le din vedere sensul iniţial. Veţi vedea, în cele ce urmează, că ni se întâmplă uneori să comitem greşeli despre care nici nu avem habar.
Reprezentanţii unui restaurant din Iaşi, cunoscut în special pentru şaorma pe care o comercializează, au iniţiat o dezbatere în mediul virtual la finele căreia urmează să sesizeze Academia Română pentru ca una dintre formele şaorma/shaorma să fie introdusă în următoarea ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).
Limba noastră-i o comoară, însă de-a lungul timpului a suportat multe modificări nedrepte, ca efect al cunoștințelor precare ale vorbitorilor. Drept urmare, au apărut cuvinte care nu există ”legal” în limba română, dar care s-au împământenit într-o formă defectă din cauza utilizării îndelungi și asidue.
Mai jos, o selecţie de zece ”capcane” gramaticale în care românii cad în mod frecvent, adunate de Adevărul.
Conform istoricilor, expresia a fost folosită pentru prima oară de aviatori, în timpul Primului Război Mondial, după care a pătruns în majoritatea limbilor pământului, în toate având aceeaşi conotaţie: „a sta de veghe”.
Explicaţiile a numeroşi istorici şi lingvişti arată că expresia, deşi a intrat în folclor ca fiind legată de oraşul dunărean şi de teama nejustificată că drumul către un loc necunoscut ar putea fi imposibil, s-a referit iniţial la cu totul altceva.
Seamănă, dar nu răsare 🙂 … Care este diferenţa între “a investi” şi “a învesti”? Cand o folosim pe una, când – pe cealaltă?
Una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu legat şi când separat, trebuie sesizate diferenţele de sens, scrie Adevărul.
Marile companii caută întotdeauna nume cât mai ușor de pronunțat și care să rămână întipărite în mintea potențialilor clienți, dar procesul prin care se ajunge la aceste denumiri nu are întotdeauna o logică.
Radu Paraschivescu vorbeşte pe newmoney.ro despre câteva expresii uzuale, pe care le folosim cu toţii în viaţa de zi cu zi, fără să ştim că la origine ele însemnau cu totul altceva. Timpul nu doar că le-a deformat, dar le-a modificat şi sensul.
Unele expresii din limba latină sunt atât de des folosite încât au fost asimilate vorbirii curente, chiar dacă unii dintre cei care le utilizează nu cunosc semnificaţia lor exactă.
„Patetic” este unul dintre cuvintele folosite greşit în limba română uzuală. Confuzia este generată de semnificaţia din limba engleză, care este preluată forţat în română.
Creatorul mărcii care a devenit expresie uzuală este germanul cu cetăţenie română Max Fischer, care a deţinut la Galaţi, între 1891 şi 1928, cea mai mare fabrică de „vacs, cremă de ghete şi unsori industriale” din România. Expresia a intrat în limbajul curent în perioada interbelică, pe fondul câtorva scheciuri umoristice de mare succes.
De-a lungul vremurilor românii au inventat numeroase expresii ciudate, aproape de netradus în alte limbi, cu referire la cap. „A avea scaun la cap” face parte din această colecţie, împreună cu „a umbla cu capul în traistă”, „a-i face capul calendar” sau „cu noaptea-n cap”.
Pe seama acestei expresii româneşti s-au făcut tot felul de speculaţii, s-au făcut bancuri şi poveşti. O poveste care circulă în folclor aduce o posibilă explicaţie a acestei expresii.