Mai jos, o selecţie de zece ”capcane” gramaticale în care românii cad în mod frecvent, adunate de Adevărul.
Categorie: Cum este corect
De unde vine expresia „a ţine/a sta de şase“. E parte din argoul infractorilor, dar a fost inventată de… aviatori
Conform istoricilor, expresia a fost folosită pentru prima oară de aviatori, în timpul Primului Război Mondial, după care a pătruns în majoritatea limbilor pământului, în toate având aceeaşi conotaţie: „a sta de veghe”.
De unde vine expresia „a nimerit orbul Brăila”?
Explicaţiile a numeroşi istorici şi lingvişti arată că expresia, deşi a intrat în folclor ca fiind legată de oraşul dunărean şi de teama nejustificată că drumul către un loc necunoscut ar putea fi imposibil, s-a referit iniţial la cu totul altceva.
Când folosim „a investi” și „a învesti”
Seamănă, dar nu răsare 🙂 … Care este diferenţa între “a investi” şi “a învesti”? Cand o folosim pe una, când – pe cealaltă?
Când scriem „o dată“ şi „odată“
Una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu legat şi când separat, trebuie sesizate diferenţele de sens, scrie Adevărul.
Știi de unde vin cuvintele Pepsi, Rolex sau Starbucks? Povestea din spatele celor mai cunoscute branduri
Marile companii caută întotdeauna nume cât mai ușor de pronunțat și care să rămână întipărite în mintea potențialilor clienți, dar procesul prin care se ajunge la aceste denumiri nu are întotdeauna o logică.
De unde vine expresia „a se da în stambă”? Dar „a drege busuiocul“?
Radu Paraschivescu vorbeşte pe newmoney.ro despre câteva expresii uzuale, pe care le folosim cu toţii în viaţa de zi cu zi, fără să ştim că la origine ele însemnau cu totul altceva. Timpul nu doar că le-a deformat, dar le-a modificat şi sensul.
Cele mai cunoscute expresii şi proverbe în latină. Cum se traduc „Dura lex, sed lex“, „Gaudeamus igitur“ sau „Fiat lux“
Unele expresii din limba latină sunt atât de des folosite încât au fost asimilate vorbirii curente, chiar dacă unii dintre cei care le utilizează nu cunosc semnificaţia lor exactă.
De ce se foloseşte greşit în limba română cuvântul „patetic“. Confuzia generată de semnificaţia termenului în limba engleză
„Patetic” este unul dintre cuvintele folosite greşit în limba română uzuală. Confuzia este generată de semnificaţia din limba engleză, care este preluată forţat în română.
Originea surprinzătoare a expresiei „vacs albina“. A intrat în folclor cu ajutorul unui produs care a cucerit lumea
Creatorul mărcii care a devenit expresie uzuală este germanul cu cetăţenie română Max Fischer, care a deţinut la Galaţi, între 1891 şi 1928, cea mai mare fabrică de „vacs, cremă de ghete şi unsori industriale” din România. Expresia a intrat în limbajul curent în perioada interbelică, pe fondul câtorva scheciuri umoristice de mare succes.
Originea expresiei „a avea scaun la cap“, formularea imposibil de explicat în alte limbi
De-a lungul vremurilor românii au inventat numeroase expresii ciudate, aproape de netradus în alte limbi, cu referire la cap. „A avea scaun la cap” face parte din această colecţie, împreună cu „a umbla cu capul în traistă”, „a-i face capul calendar” sau „cu noaptea-n cap”.
De unde vine expresia „boala lui Calache“
Pe seama acestei expresii româneşti s-au făcut tot felul de speculaţii, s-au făcut bancuri şi poveşti. O poveste care circulă în folclor aduce o posibilă explicaţie a acestei expresii.
Capcane gramaticale. Când se foloseşte “datorită” şi când se foloseşte “din cauza”?
Capcane gramaticale ale limbii române. Nu e niciun secret că limba română, aşa „dulce şi frumoasă” cum o învăţăm din copilărie şi apoi la şcoală, e plină de capcane ca un câmp minat şi că majoritatea românilor cad adesea în astfel de capcane ori în conversaţie, ori atunci când scriu un text.
Ouălor sau ouălelor? Sarma sau sarmală? Nouă substantive care tot le mai dau bătăi de cap românilor
Iată nouă dintre substantivele folosite frecvent de români în mod greşit în exprimarea orală sau scrisă.
L-ai folosit, probabil, de mii de ori, dar știi ce înseamnă, de fapt, “AMIN”?
Mulți îl rostesc în grabă la sfârșitul rugăciunilor pentru că așa au învățat de la părinții și de la confesorii lor, dar nu se gândesc prea mult la semnificația cuvântului.