Deși anul 2026 încă nu s-a încheiat, cei de la Publishers Weekly au publicat deja lista lor cu „Cele mai bune cărți din 2026”. Oricât de mult îmi plac listele și topurile cu cele mai bune cărți, cred că totuși s-au cam grăbit, având în vedere ca, în mod tradițional, în următoarele luni urmează să fie lansate foarte multe titluri interesante.
Selecția acoperă o gamă foarte variată de domenii. Printre temele tratate mi-au atras atenția: inteligența artificială, lumea interlopă din Harlem, o poveste de dragoste, una horror și o călătorie fascinată în mintea scriitorilor. Deci aproape tot ce vrei! Am zis „aproape” deoarece lipsește Stephen King. Chiar nu știu cum s-a întâmplat asta… dar asta e, nimeni nu este perfect, nici măcar cei de la Publishers Weekly!
Avertisment: Prezentările cărților sunt preluate direct de pe siteul Goodreads. Așa că, dacă oamenii de pe acolo mint, mint și eu 😊.
Cărțile sunt:
„The AGI Chronicles: The Inside Story of the Race to Create an Artificial Superintelligence“ de Kevin Roose
Aceasta este povestea Proiectului Manhattan al secolului XXI: cursa pentru crearea inteligenței artificiale generale.
În ultimul deceniu, companiile AI s-au întrecut pentru a construi cea mai puternică tehnologie din istorie: inteligența artificială generală (AGI). Acesta este un sistem informatic capabil să depășească oamenii la aproape orice capitol. Unele dintre ele au sperat că AGI va vindeca boli și va salva planeta. Altele s-au temut că ar putea extermina întreaga omenire. Cu toate acestea, au decis să o construiască.
The AGI Chronicles de Kevin Roose este relatarea, din culise, a cursei de mii de miliarde de dolari pentru crearea AGI. După peste 150 de interviuri cu persoane din interiorul OpenAI, Anthropic și Google DeepMind, și având acces la documente și cercetări nepublicate, Roose reconstituie cel mai important deceniu din istoria tehnologiei. El ne poartă în sălile în care specialiștii urmăresc cum modelele de limbaj de mari dimensiuni învață să vorbească, să raționeze și să scrie cod la o viteză supraumană.
Ne duce la Casa Albă, care se luptă cu o tehnologie care evoluează mult prea rapid pentru a fi înțeleasă sau reglementată. Prezintă detalii noi despre neînțelegerile care i-au determinat pe fondatorii Anthropic să părăsească OpenAI, precum și dezvăluiri recente despre concedierea dramatică a lui Sam Altman și la fel de dramatica sa revenire în funcția de CEO. Ne prezintă culisele încercării frenetice a celor de la Google de a ajunge din urmă frontiera AI. Și ne introduce în scena AI din San Francisco, unde „acceleraționiștii” din lumea hackerilor și „catastrofiștii” de la summiturile pentru siguranța AI se luptă pentru supremație.
Cu rigoare jurnalistică și suspans, The AGI Chronicles dezvăluie povestea reală a celei mai înalte mize tehnologice din istoria omenirii: încercarea de a crea o nouă formă de inteligență, care fie ar putea salva umanitatea, fie ar putea s-o distrugă.
„The Castle: Adventures in a World of Unraveling Men“ de Jon Ronson
În timp ce Jon Ronson primea o serie de mesaje tulburătoare, fiul său, Joel, tocmai fusese atras sub pretexte false la un castel misterios din pădurile din New England. Acest incident l-a lansat pe tatăl Ronson într-o aventură extraordinara, a bărbaților dezrădăcinați care fac tot posibilul să-și atingă scopul, indiferent de costuri.
De ce a ademenit moștenitorul înstărit al unui magnat din Epoca de Aur pe fiul lui Jon la castelul său sub pretextul unei petreceri, când în realitate era vorba de cu totul altceva? Putea Jon să afle ce se întâmpla cu adevărat în interiorul acelui castel straniu? De ce a fost implicat pe nedrept un influencer popular din domeniul îngrijirii gazonului într-un plan bizar de a traumatiza milioane de copii nevinovați? Și de ce doi criminali eliberați se află în drum spre Jon pentru a-i face o vizită de rău augur?
Pe fundalul crizei masculinității, Jon urmărește destinul acelor bărbați care reacționează agresiv, s-au izolat complet sau pur și simplu nu mai au timp. Folosindu-se de umorul său inconfundabil și de perspicacitatea psihologică, The Castle, povestită în stilul captivant al unui thriller true crime, marchează revenirea triumfătoare a lui Jon Ronson în lumea cărților, în cea mai întunecată și mai savuroasă călătorie de până acum: adânc în ungherele Castelului și în viețile secrete ale bărbaților.
„Cool Machine“ de Colson Whitehead (scriitor publicat în România de Humanitas)
Un roman care aduce la viață New Yorkul anilor ’80 în magnificul volum final al Trilogiei despre Harlem scrise de Colson Whitehead.
1981. New Yorkul începe să își revină din ruină financiară și declin, energizat de dezvoltarea imobiliară scăpată de sub control și de un Wall Street eliberat de capitalismul de pradă al erei Reagan. În Harlem, Ray Carney, un om de afaceri de succes, tocmai a fost declarat Vânzătorul Lunii la Sterling Furniture. Când băncile refuză să-i acorde un credit soției sale, Elizabeth, Carney riscă totul într-un ultim jaf și se trezește prins în mrejele unui genial cap al lumii interlope.
1982. Pentru unii, Pepper, prietenul și partenerul de nelegiuiri al lui Carney, este un sociopat fără remușcări. Pentru alții, un hoț de top cu ceva lipsuri la capitolul abilități sociale. Oricum ar fi, își simte vârsta în stomacul afectat și în oasele amorțite. Când acceptă un rol de gardă de corp ca favoare pentru Elizabeth, este aruncat în lumea artistică și a cluburilor din East Village. Din fericire pentru el, în nordul sau în sudul orașului, toată lumea vorbește aceeași limbă a violenței. Iar Pepper este un vorbitor nativ.
1983. Carney a fost întotdeauna bântuit de incapacitatea sa de a-și salva vărul, pe Freddie. Acum, la 20 de ani de la moartea lui Freddie, are șansa de a-i salva fiul din mâinile forțelor violente ale orașului. Însă revenirea din activitate și noua echipă formată cu Pepper pun în pericol siguranța și liniștea familiei sale.
Cu proza sa inconfundabilă și perfect calibrată, Whitehead pictează portretul unui oraș în plină tranziție, unde zgârie-nori strălucitori se înalță spre ceruri în timp ce oamenii evacuați se strâng în tunelurile abandonate de dedesubt. Într-o demonstrație uluitoare de imaginație, Cool Machine colindă orașul, de la Windows on the World până în Meadowlands, pentru a arăta că în New York, ca și în viețile personajelor lui Whitehead, doar ceea ce se află sub suprafață dezvăluie adevărul.
„The Danger to Be Sane: Creativity and the Eccentric Mind“ de Rosa Montero (scriitoare publicată în România de Rao)
O călătorie uluitoare în mințile excentrice, tulburate și luminoase care au șlefuit literatura.
În această combinație îndrăzneață și riguros documentată de memorii, eseu, analiză literară, reflecție psihologică și anchetă intelectuală, Montero apelează la psihologie, neuroștiințe, literatură creativă, precum și la mărturiile și biografiile unor autori și artiști pentru a țese o narațiune fascinantă despre legătura dintre creativitate și instabilitatea mintală.
Cu inteligență, generozitate și elan narativ, Montero aduce la viață figuri precum Franz Kafka, Virginia Woolf, Emily Dickinson, Sylvia Plath, Marcel Proust, Joseph Conrad și Doris Lessing. Și face asta pictând o frescă a modului în care funcționează creierul, cu toate ciudățeniile și ungherele sale întunecate. Ea descompune forțele care influențează creativitatea și le reasamblează sub ochii cititorului pe parcursul a trei sute de pagini captivante.
Precum o poveste polițistă construită cu măiestrie, fiecare indiciu îl aduce pe cititor cu un pas mai aproape de noi definiții atât ale actului creativ, cât și ale ceea ce este sau nu este „normal”. Îmbinând memoriile intime cu o vastă istorie culturală, The Danger to Be Sane este un omagiu emoționant adus minților și vieților care se situează în afara tiparelor obișnuite.
ANA: Abia aștept să fie tradusă la noi cartea aceasta😍 !!! Mai ales ca Rosa Montero este o veche și dragă cunoștință a mea, după cum o demonstrează cele 4 carți pe care le am în bibliotecă:
„The Disappearers“ de Marlon James (scriitor publicat de editura Trei)
De la Marlon James, autorul premiat cu Booker Prize, un roman alert și captivant despre uciderea unui bărbat gay în Jamaica anilor ’80 și consecințele sale tragice.
În 1988, opt bărbați din Kingston, Jamaica, încep repetițiile pentru o piesă de teatru. Toți sunt gay și trăiesc într-o lume care refuză să îi accepte.
Într-o noapte, bărbații sunt bătuți cu cruzime, iar unul este ucis. Pe măsură ce rănile li se vindecă, supraviețuitorii încep să înfrunte ura și disprețul pe care acel act de violență le-a scos la iveală. Unii încearcă să ignore ce s-a întâmplat. Alții își concentrează toate resursele pe răzbunare. Unii dispar definitiv.
În The Disappearers, Marlon James a scris o poveste fascinantă și profund umană despre bărbați forțați să facă compromisuri pentru a supraviețui cerințelor societății în care trăiesc. Cartea este deopotrivă un roman dramatic ce te ține cu sufletul la gură și o explorare a vieții homosexualilor din Jamaica anilor ’80 și ’90.
„The Palm House“ de Gwendoline Riley
Laura Miller și Edmund Putnam sunt prieteni de multă vreme. Între ei există o fericită potrivire de idei, cu seri lungi petrecute într-un pub vechi de pe malul Tisei, unde își împărtășesc bârfe de la birou, reflectează asupra pasiunilor din adolescență și deplâng starea lumii.
În ultimul timp, însă, Putnam a fost mai greu de găsit: și-a pierdut tatăl, iar revista căreia și-a dedicat viața a fost preluată de un redactor-șef insuportabil.
Laura are propriile probleme, o mamă dificilă și un trecut complicat. Însă, pe măsură ce Putnam începe să se afunde în deznădejde, ea trebuie să încerce să îl aducă pe linia de plutire.
Un roman despre prietenii durabile, The Palm House ne oferă spiritul de observație ascuțit și umorul inconfundabil ale Gwendolinei Riley, lăsându-ne – cumva – cu un curios sentiment că totul este posibil.
„Public Access Afterworld“ de Jane Schoenbrun
Un tărâm misterios de dincolo de ecranele noastre. O forță întunecată care își atrage victimele în puricii televizorului. Eroina neobișnuită chemată să le salveze pe ele și pe sine din acest iad electric. Public Access Afterworld este un roman profund, halucinant și imposibil de lăsat din mână, scris de faimoasa regizoare a filmului I Saw the TV Glow.
Găsește receptorul. Fă-l real.
La ora 17:35, pe 3 septembrie 1988, Ray „Can You Say Sunshine” Davino, prezentatorul meteo din Dallas, face o trimitere trecătoare la Public Access Afterworld în timpul unui monolog incoerent, chiar înainte de a-și pune un pistol la tâmplă în direct la televizor și de a apăsa pe trăgaci.
Pe 12 iunie 2009, David Sawyer și Erin Morrison, doi adolescenți singuratici dintr-o suburbie, obsedați de televizor și pe cale să se îndrăgostească, se întâlnesc în subsolul lui Erin pentru a urmări tranziția televiziunii de la semnalul analogic la cel digital. Însă în puricii care urmează, Erin este martora unor transmisii suprarealiste ale unui post de televiziune pirat numit Public Access Afterworld, iar viețile lor se schimbă pentru totdeauna.
17 ani mai târziu, Bethany Peters își duce existența muncind în schimbul de noapte în campusul sumbru din Austin al gigantului corporativ GlobalVill. Moderatoare de conținut transsexuală, ea își petrece serile revizuind un flux neîntrerupt de videoclipuri oribile. Dar apoi, în feedul ei apare un tânăr streamer care face apel la Public Access Afterworld.
Dar ce este, de fapt, Public Access Afterworld?
Întinzându-se pe parcursul mai multor decenii și realități, cu o distribuție de neuitat formată din proscriși și tocilari, în special complicata, dar capabila Bethany, care trebuie să-și depășească paranoia și îndoielile pentru a deveni o eroină a vremurilor noastre, Public Access Afterworld te va face să citești toată noaptea și să speri din toată inima ca personajele sale să supraviețuiască. O combinație fascinantă de ficțiune speculativă, horror și conspirație, cartea marchează sosirea unei noi voci majore în ficțiunea contemporană, semnată de o cineastă inovatoare care a fost deja comparată cu David Lynch și Paul Thomas Anderson.
„The Rise and Fall of the Artificial State“ de Jill Lepore (scriitoare apărută la editura Trei)
„Statul Artificial reprezintă exploatarea industrială a oamenilor, sortarea și împărțirea lor, izolarea și înstrăinarea – ca și cum ființele umane ar deveni pentru mașini ceea ce animalele au devenit pentru oameni.” – Jill Lepore
„Multe lucruri în istorie sunt precipitate, dar puține transformări majore au fost mai vertiginoase sau mai inconștiente decât ascensiunea… Statului Artificial”, scrie Jill Lepore în această relatare plină de pasiune despre modul în care guvernarea exercitată de mașini a devastat lumea.
Inspirată de lucrarea Hannei Arendt, Originile totalitarismului, care argumenta în 1951 că angrenajul vieții moderne reconfigura însăși esența existenței umane, Lepore, profund tulburată de revoluția tehnologică și de potopul lipsit de suflet al inteligenței artificiale, așterne o nouă istorie pentru secolul XXI.
Pornind de la un eseu publicat în The New Yorker în 2024, semnalul de alarmă tras de Lepore urmărește dependența noastră crescândă de date și sufocarea provocată de acestea. Campaniile politice, îngropate într-o avalanșă de boți falși, au fost reduse la algoritmi de exploatare a atenției, în timp ce corporațiile media multinaționale dictează discursul public, iar era statului-națiune liberal pare să se apropie de un sfârșit rapid, fiind înlocuită de tehnocrați miliardari care se bazează pe autocrație și pe instrumentele inteligenței artificiale.
Cu accente orwelliene, The Rise and Fall of the Artificial State demonstrează modul în care tehnologia a corodat democrația globală, ducând la distrugerea atât a comunității umane, cât și a capacității de autoguvernare, creând o nouă formă de guvernare prin AI, o adunare cetățenească digitală în care inteligența artificială va recomanda oamenilor direcția de acțiune.
„This Vast Enterprise: A New History of Lewis & Clark“ de Craig Fehrman
În marea tradiție a cărții „Undaunted Courage” de Stephen Ambrose, „This Vast Enterprise” oferă o perspectivă nouă și îndrăzneață asupra expediției lui Lewis și Clark, umanizând figuri uitate și spulberând mituri înrădăcinate despre unul dintre cele mai îndrăgite episoade din istoria americană.
Apreciatul tânăr istoric Craig Fehrman, a cărui primă carte, „Author in Chief”, a fost salutată de Thomas Mallon în The Wall Street Journal drept „una dintre cele mai bune cărți despre președinția americană apărute în ultimii ani”, oferă o relatare majoră și inedită a expediției lui Lewis și Clark.
Când Meriwether Lewis și William Clark s-au întors din lunga lor călătorie, în 1806, au adus cu ei o poveste incredibilă, în care ei înșiși erau protagoniștii: exploratori curajoși, oameni de știință iscusiți și ambasadori pașnici. Exista un adevăr în aceste descrieri, dar exista și o doză de distorsionare.
Pentru prima dată după o generație, „This Vast Enterprise” oferă o imagine proaspătă și mult mai precisă a expediției lor – o narațiune captivantă ce se bazează pe documente noi, analize uluitoare și perspective native. Ideea centrală a lui Fehrman este că succesul lui Lewis și Clark a depins de mult mai mulți oameni, nu doar de ei doi.
Pentru a surprinde această distribuție de personaje, fiecare capitol din „This Vast Enterprise” trece la o nouă perspectivă narativă, descriind dorințele și contradicțiile fiecărei persoane cu o atenție fără precedent.
„Transcription“ de Ben Lerner (scriitor apărut la editura Trei)
De la „cel mai talentat scriitor al generației sale” (The New York Times), un roman care este deopotrivă o dramă emoțională captivantă și o analiză strălucită a instrumentelor – digitale și literare – pe care le folosim pentru a ne stoca sau pentru a ne șterge amintirile.
Naratorul noului roman al lui Ben Lerner a călătorit la Providence, Rhode Island, unde urmează să realizeze ceea ce va fi ultimul interviu publicat cu Thomas, mentorul său în vârstă de nouăzeci de ani și tatăl prietenului său din facultate, Max. Thomas este un gigant al lumii artistice, un om care pare să vină „din viitor și din trecut simultan”. Însă naratorul își scapă smartphone-ul în chiuveta de la hotel. Așa se face că ajunge la casa lui Thomas fără niciun dispozitiv de înregistrat – un fapt pe care, în mod misterios, este incapabil să i-l mărturisească.
Ceea ce decurge din această împrejurare este deopotrivă povestea de neuitat a triunghiului format din Thomas, Max și narator, dar și o meditație strălucită asupra acelor tehnologii care îmbogățesc sau sărăcesc conexiunea dintre noi, care stochează sau șterg memoria.
