Pictura lui Albert Edelfelt, Buni prieteni (Fetiță citind), a fost realizată în anul 1881 ca portret al surorii artistului, Berta, alături de cățelușul ei, Capi. Lucrarea este apreciată de iubitorii de artă pentru estetica sa plină de căldură, fiind considerată un simbol al inocenței și prieteniei. Descoperă mai jos culisele acestei opere aflate în prezent în colecția Muzeului Ermitaj.
Luna aprilie a adus în calendarul cu cititoare din bucătăria mea o pictură adorabilă: Buni prieteni (Fetiță citind) de Albert Edelfelt. Scena dulce, în care micuța e cufundată într-o carte alături de prietenul ei pufos și foarte curios, m-a făcut să zâmbesc de cum am dat pagina calendarului pe 1 aprilie și am văzut-o.
În plus, pentru că am avut un martie absolut infernal, cu un catralion de proiecte și nicio secundă de timp liber, Buni prieteni (care în unele cataloage de artă are titlul Fetiță citind) de Albert Edelfelt mi-a reamintit de bucuria lucrurilor simple. Cum ar fi să stau pe canapea, în mijlocul bibliotecii, și să citesc o după-amiază întreagă, cu Leia prin preajmă… Atunci pot spune că sunt, cu adevărat, o femeie bogată.
Povestea tabloului Buni prieteni (Fetiță citind): Cine este micuța?
La prima vedere, o scenă desprinsă parcă dintr-o poveste, Buni prieteni (Hyviä ystävyksiä în finlandeză sau Good Friends în engleză) este, de fapt, o ilustrare a realității pictorului finlandez Albert Edelfelt. Creată în 1881, pictura o înfățișează chiar pe sora mai mică a artistului, Berta Edelfelt, care avea 12 ani la acea vreme, citind concentrată alături de prietenul ei bun, cățelușul alb pe nume Capi.
Fetița poartă o rochie roz cu volane și ciorapi roșii (adoooor!), iar, pe fundal, se observă o fereastră prin care intră lumina naturală, un element tipic stilului lui Edelfelt.
Lucrarea este apreciată pentru modul în care reușește să redea inocența și legătura afectivă dintre copil și animalul său de companie, fiind adesea prezentată de specialiști ca una dintre cele mai „calde” opere ale lui Edelfelt.
În prezent, conform unor articole pe care le-am găsit în online, tabloul se află în colecția celebrului Muzeu Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia. Însă Edelfelt a fost atât de mulțumit de succesul acestei lucrări, foarte populară la expozițiile din Sankt Petersburg, încât a realizat mai multe versiuni ale ei, aflate în diverse muzee din toată lumea.
| Caracteristică | Detalii Operă |
|---|---|
| Artist | Albert Edelfelt (1854–1905) |
| Titlu | Buni prieteni (Fetiță citind) |
| Anul creației | 1881 |
| Tehnică | Ulei pe pânză |
| Modele | Berta Edelfelt și cățelușul Capi |
| Locație | Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg |
Misterul lecturii: Ce carte citește, de fapt, fetița cu ciorapi roșii?
După ce am aflat toate detaliile… să le zicem tehnice despre această pictură, pe mine m-a mai interesat un singur lucru: CE CARTE citește fetița?!!!
Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor mele (că de aceea am și întârziat cu articolul până pe 2 februarie), răspunsul la această întrebare nu l-am găsit.
Am încercat însă să trag câteva concluzii în baza a tot ce-am studiat cu această ocazie.
În secolul al XIX-lea, în familiile cultivate precum cea a lui Edelfelt, copiii citeau frecvent literatură clasică, povești moralizatoare sau reviste ilustrate pentru tineri. Cartea din tablou pare a fi un volum mic, tipic edițiilor de buzunar ale epocii.
Berta și fratele ei, Albert, au crescut într-un mediu dominat de scrisori, cărți și artă. Albert îi scria foarte des mamei lor, Alexandra Edelfelt, iar fetele din familie (Berta, Ellen și Annie) erau încurajate să aibă o educație aleasă, lectura fiind o activitate zilnică.
Deși Albert nu numește titlul cărții în notele sale despre acest tablou, el a menționat adesea în corespondența sa dragostea Bertei pentru activitățile liniștite și devotamentul ei față de familie. De altfel, și după ce a crescut, Berta a rămas o figură centrală în viața lui, ajutându-l să-și gestioneze corespondența și arhiva.
Tema femeilor sau fetelor care citesc este un motiv recurent în opera lui Albert Edelfelt, care nu vede în lectură o activitate pasivă, ci o modalitate de a oferi personajelor sale o profunzime psihologică, transformându-le din simple modele în ființe cu o lume interioară bogată.
În plus, cartea îi oferă lui Edelfelt ocazia de a-și demonstra măiestria tehnică, pictând contrastul dintre hârtia mată a paginilor uzate și delicatețea dantelei sau strălucirea de mătase a rochiilor.
Albert Edelfelt și legătura sa cu marii scriitori
Edelfelt nu a fost un pictor izolat în atelierul său, ci un personaj central în viața culturală europeană, având legături strânse cu scriitori influenți ai epocii. Relațiile sale variau de la prietenii trainice și colaborări artistice la respect reciproc.
Cea mai profundă influență literară asupra lui Edelfelt a venit din partea poetului național al Finlandei, Johan Ludvig Runeberg, care era un prieten apropiat al familiei artistului. Edelfelt a ilustrat epopeea lui Runeberg, „Povestirile stegarului Stål” (The Tales of Ensign Stål), o lucrare fundamentală pentru identitatea națională finlandeză.
Edelfelt a avut o relație de prietenie cu scriitorul Juhani Aho, unul dintre pionierii realismului în literatura finlandeză. Casa lui Aho și a soției sale, pictorița Venny Soldan-Brofeldt, era un loc de întâlnire unde Edelfelt se intersecta cu alte figuri marcante precum compozitorul Jean Sibelius.
Edelfelt a fost prieten și cu scriitorul norvegian laureat al Premiului Nobel, Bjørnstjerne Bjørnson.
Deși nu era un scriitor de ficțiune, Louis Pasteur a fost o figură pe care Edelfelt a imortalizat-o într-un portret care a devenit imaginea iconică a savantului. Relația lor a fost una de mare respect profesional, Pasteur fiind impresionat de modul în care Edelfelt i-a redat mediul de lucru din laborator.
Edelfelt a dat „chip” literaturii finlandeze
Fără Edelfelt, multe opere clasice ale literaturii finlandeze nu ar avea aceeași identitate vizuală:
- „Povestirile stegarului Stål” (Runeberg): Ilustrațiile lui au devenit versiunea „standard” în mintea finlandezilor. El a transformat personajele literare în eroi vizuali naționali.
- Povești pentru copii: A ilustrat și lucrări de Zachris Topelius, un alt scriitor important al vremii, care scria basme și povestiri istorice.
Pictorul scriitor
Deși profesia sa era pictura, Edelfelt a lăsat în urmă o moștenire literară masivă sub formă de corespondență.
A scris peste 1.200 de scrisori detaliate către mama sa, adevărate cronici literare ale vieții pariziene, pline de umor, observații psihologice și descrieri plastice. Astăzi, aceste scrisori sunt considerate o resursă istorică și literară esențială pentru înțelegerea secolului al XIX-lea.
În plus, a scris articole despre artă și cultură în ziarele vremii, fiind un fin observator al curentelor estetice.
