Primul lucru pe care l-am știut despre ʺNăpasta regilorʺ a fost coperta – mi-a plăcut, dar nu suficient cât să mă facă interesat de carte. Apoi am citit că ar fi ʺalegerea perfectă pentru fanii scriitorilor George R.R. Martin și Samantha Shannonʺ.

Primul lucru pe care l-am știut despre ʺNăpasta regilorʺ a fost coperta – mi-a plăcut, dar nu suficient cât să mă facă interesat de carte. Apoi am citit că ar fi ʺalegerea perfectă pentru fanii scriitorilor George R.R. Martin și Samantha Shannonʺ.
Am făcut cunoștință cu “Marte roșu” în 1993 când am citit-o prima dată. Apoi, în 2013, am decis să investesc într-o ediție mai nouă, deoarece la cea anterioară literele începuseră să se șteargă. Am profitat de situație şi am recitit-o.
De fiecare dată când caut să citesc un thriller, mă simt pierdut în fața multitudinii de romane nordice și englezești.
Da, știu! Vin și eu mândru nevoie mare acum, după aproape șase ani de la apariția romanului „Povestea slujitoarei” în limba română, și îi scriu o recenzie. Dar cartea aceasta m-a scos dintr-o pauză de lectură destul de lungă. Ee drept că la această pauză au contribuit serialele ʺDosarele Xʺ, ʺSpitalul de urgențăʺ și ʺStar Trekʺ- deci nu regret nimic 😊. Aşa că măcar pentru acest lucru să o recomand. Deoarece chiar este o carte de recomandat.
Ei bine, cartea ʺUn basmʺ scrisă de Stephen King chiar este… un basm. Nu m-am așteptat la asta și cred ca nimeni, fani noi sau vechi ai lui SK, nu s-a așteptat la așa ceva.
ʺMinisterul pentru viitorʺ nu este deloc cartea la care m-am așteptat.
Înainte de “Jocurile foamei”, de “Divergent”, de “Al 5-lea val” și de alte romane în care eroine adolescente înfruntă armate de bărbați neputincioși în fața istețimii și curajului acestora, înainte de existența termenului Young Adult, a existat o carte mititică (cel puțin așa este ediția românească) intitulată “Ritual de trecere” de Alexei Panshin.
Nu știu cum să încep această recenzie decât cu: WOW!!! Ce mai carte!!! Ce mai poveste!!! “Corabia magiei” este incredibilă!!!! Are o poveste captivantă, o magie de-a dreptul magică, personaje memorabile, pirați, șerpi de mare și… corăbii vii!!!
De când am cumpărat „Marvel Zombies: Foamea”, m-am gândit că o sa fie ideal de citit în noaptea de Halloween.
Deși îmi plac nuvelele, nu îmi plac volumele care conțin nuvele. În proporție de 97% din cazuri, în fiecare asemenea volum a existat o poveste care m-a sedus, urmată de a doua care m-a plictisit de moarte. Apoi a treia a fost așa și așa, iar a patra iar m-a sedus și tot așa. Procentul rămas de 3% îl constituie volumele “La asfințit”, “La miezul nopții” și “Anotimpuri diferite” de Stephen King în care toate nuvelele, dar absolut toate nuvelele, mi-au plăcut la nebunie. Ei bine… cu “Un strop de sânge” procentul de 3% a crescut si a devenit 4%!
Când am terminat trilogia “Wayward Pines”, am dorit să citesc tot ce a scris Blake Crouch. Numai că pe măsură ce a trecut timpul, autorul a intrat în umbra altor scriitori consacrați și a romanelor acestora. Însă descoperirea titlului „Materia întunecată” pe raftul cu “Romane de 10 ron” dintr-un chioșc din mall l-a readus în linia întâi a “Cărților pe care trebuie să le citesc imediat”. Și așa am făcut…
Ai citit vreodată primul capitol al unei cărți și să simți cu toată ființa ta că ai în față o carte foarte bună? Ai citit vreodată primul capitol al vreunei cărți și să te inunde o stare de bună dispoziție și satisfacție? Ei bine, așa m-am simțit când am terminat primul capitol din “Prăbușirea imperiului”, în care e vorba de o revoltă la bordul unei nave spațiale. O revoltă cu un final complet, dar complet neașteptat.
Când am cumpărat “Spider-Man/ Black Cat: Infernul violenței”, am crezut că o să am de-a face cu o poveste ușoară, cu replici amuzante, cu personaje adolescentine în care hormonii își fac de cap. Nici că puteam să mă înșel mai mult!
Așa cum am scris când am început să citesc “Santinela” de Lee Child & Andrew Child, am vrut și… nu am vrut să mă apuc de ea.
Cu un titlu atât de misterios și o copertă înfiorătoare, dar superbă, “Partea de nord a inimii” de Dolores Redondo nu putea să treacă neobservată de subsemnatul. De când am văzut-o, m-am întrebat despre ce e vorba în ea: este un thriller, un roman supranatural, un horror?