John Galsworthy, unul dintre scriitorii englezi pentru care am făcut o adevărată obsesie în timpul facultății, s-a născut pe 14 august 1867, în apropierea Londrei, la Kingston Hill, într-un mare conac, numit Parkfield. A fost al doilea din cei patru copii ai lui John Galsworthy şi Blanche Bartleet.
Pentru că se împlinesc 120 de ani de la nașterea lui Isaac Bashevis-Singer, dar și pentru că nu cred că-i voi redeschide prea curând cărțile ca să mă pregătesc de o recenzie… serioasă, m-am gandit să-ți spun câteva lucruri despre el.
Laureaţii celor mai importante premii literare în 2023 sunt scriitorii Jon Fosse, Gheorghi Gospodinov, Jean-Baptiste Andrea, Paul Lynch, Manuel Vilas şi Barbara Kingsolver.
Poeta americana Louise Glück, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, a decedat vineri, 13 octombrie 2023, la vârsta de 80 de ani, a confirmat prestigioasa Universitate Yale la care a predat.
Scriitorul Jon Fosse, câștigător al premiului Nobel pentru Literatură în anul 2023, are o poveste de viață spectaculoasă, iar opera sa este adesea comparată cu cea a lui Ibsen.
După cum cred că ai observat, mă țin cât pot de departe de politică. Și de cea neaoșă, și de cea mondială, și de jocurile și geostrategiile economico-sociale la care pare că se pricepe toată lumea pe facebook. Asta nu înseamnă că nu încerc să fiu la curent cu noutățile legislative, conștientă de faptul că nici dacă m-aș muta într-o peșteră nu aș reuși să scap de efectele deciziilor pe care le iau politicienii…
Anaarecarti.ro îți oferă azi în avanpremieră și în exclusivitate un fragment din “Pasiune simplă”. Este prima carte de Annie Ernaux care apare în România după ce franțuzoaica aceasta atât de iubită și de contestată a câștigat în urmă cu nici o lună Premiul Nobel pentru Literatură.
Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2022, a fost în România, la Timișoara, la mijlocul anilor ’90. Literatul Vasile Popovici a participat la întâlnire, dar nu a fost deloc impresionat.
A trecut ceva timp de când Moş Nicolae şi Moş Crăciun au fost pe la anaarecarti.ro, dar ecourile vizitelor încă nu s-au stins. Să fim serioşi, e trecut de mijlocul lunii ianuarie şi noi nici măcar nu am strâns bradul de cărţi, ce să mai vorbim!
Fără să fiu neapărat o panseluţă (bine, nu mă duce la doctor, că acolo leşin sigur), am manifestat de când mă ştiu o sensibilitate aparte când a venit vorba de sclavie, în general, şi de cea a negrilor, în special. „Coliba unchiului Tom” n-am uitat-o nici până azi, deşi a trecut o viaţă de om de când am citit-o. „Pe aripile vântului” mi-a creat mai degrabă un soi de iritare pentru că prea plângea toată suflarea cititorilor în batiste din cauza poveştii de dragoste, în timp ce aproape nimeni nu-i băga în seamă pe negri. Filmul „Amistad” mi-a provocat dureri de stomac, iar „12 ani de sclavie” l-am dus cu mare greutate până la capăt. Asta ca să dau numai câteva exemple arhicunoscute…
Premiile ratate de Marin Sorescu de-a lungul vieţii sunt explicate de unii specialişti prin comploturi ale colegilor de breaslă invidioşi din cale afară pe talentul poetului.
Istoricul olandez Rutger Bregman, cunoscut pentru cartea „Utopie pentru realişti”, a căutat o poveste adevărată care să descrie ce s-ar întâmpla dacă un grup de băieţi ar deveni naufragiaţi pe o insulă pustie, aşa cum şi-a imaginat laureatul Nobel William Golding în celebrul roman Împăratul Muştelor, publicat în 1954.