„Mircea Eliade. Întâlnirea cu sacrul” de Cristian Bădiliţă şi Paul Barbăneagră, publicat de Editura Vremea, reia o bună parte din materia celor două volume pe care Bădiliţă le-a îngrijit în anii 1996 şi 1997: „Întâlnirea cu sacrul. Interviuri cu şi despre Mircea Eliade” (Editura Axa, Botoşani, ulterior republicat la Editura Echinox, Cluj) şi, respectiv „Eliadiana” (Editura Polirom, Iaşi).
Rodica Drăguţ (47 ani), din comuna Vulpeni, judeţul Olt, a reuşit să transforme o simplă bibliotecă de ţară în locul unde fiecare sătean poate să găsească un răspuns la problemele sale, de la tineri care vor să citească o carte, la bătrâni care vor să vorbească pe Skype.
Pentru mulţi dintre noi, cititul este o metodă de relaxare şi de evadare din stresul zilnic, însă medicii îi atribuie numeroase beneficii pentru sănătatea noastră mintală.
Celebra scriitoare americană Ursula K. Le Guin, ale cărei cărţi s-au vândut în milioane de exemplare în întreaga lume, a murit la vârsta de 88 de ani, a anunţat marţi familia autoarei.
Ştiu că Ana o să mă bată când o să citească asta, dar am şantajat-o şi am pus-o să promită că o să publice, indiferent de situaţie, acest text! Aşa că să profităm la maximum, cine ştie când mai prindem ocazia…
O altă carte cu titlul ”Fire and Fury” a ajuns bestseller în Statele Unite după ce un număr foarte mare de persoane a confundat-o cu volumul lui Michael Wolff, scrie ABC News.
Universitatea din Oradea nu a mai luat nicio carte nouă din 2014. În ultimii trei ani, singurele volume care au ajuns în Biblioteca Universităţii din Oradea au fost cele provenite din donaţii şi tezele de doctorat. Abia la sfârşitul anului trecut, Universitatea din Oradea a lansat o licitaţie pentru achiziţia de carte, fiind dispusă să plătească 131.000 lei pentru o mie de titluri, care ar trebui livrate în minimum două exemplare.
O bibliotecă din Ankara dă un nou înțeles importanței cărților în viața noastră. Potrivit unui reportaj CNN, gunoierii din capitala Turciei au deschis o bibliotecă publică alcătuită numai din cărți salvate din gunoaie după ce au fost aruncate de foștii posesori.
Cum o promovează editura:
Limba română este mai uşor de învăţat decât germana pentru vorbitorii de engleză. De asemenea, aceste persoane învaţă mai repede să se exprime în limba rusă decât în ungară, potrivit specialiştilor de la Foreign Service Institute (FSI) din Statele Unite, care au alcătuit cu această ocazie o hartă a ţărilor europene în funcţie de durata de care vorbitorii de engleză au nevoie pentru a învăţa o limbă străină, informează bigthink.com.
Volumul „444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara” a fost cea mai furată carte din Librăriile Humanitas în 2017, urmată de „Întoarcere în secolul 21”, de Ioana Pârvulescu, „Maseurul orb”, de Cătălin Dorian Florescu, şi „Solenoid”, de Mircea Cărtărescu.
O cronică germană a lui Mihai Viteazul, necunoscută până acum în România, a intrat recent în posesia Muzeului ”Primei școli românești” din Scheii Brașovului. Traducerea cărții se află, deocamdată, doar în calculatorul directorului instituției. Editarea variantei în limba română, de o valoare inestimabilă pentru istorici, nu se poate face pentru că suma de 16.000 de lei necesară tipăririi ar trebui să fie suportată de director, din buzunarul propriu. Şi nu o are.
Scriitorul şi istoricul Lucian Boia este pentru al doilea an consecutiv cel mai vândut scriitor al editurii Humanitas.
Claude Simon, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1985, ar mai putea fi publicat astăzi în Franţa? Nu, au răspuns 19 edituri care au refuzat un text al maestrului „Noului roman” care le-a fost trimis de un admirator al scriitorului francez.
Specialiştii în opera lui Hemingway susţin că au descoperit prima lucrare de ficţiune a celebrului autor – o relatare de 14 pagini a unei călătorii imaginare prin Irlanda şi Scoţia, scrisă la vârsta de 10 ani, informează publicaţia britanică The Telegraph.