„Viața mea este povestea realizării de sine a inconștientului” este fraza prin care își caracteriza întreaga existență unul dintre cei mai mari medici și gânditori ai secolului al XX-lea și creator al psihologiei analitice. Carl Gustav Jung, de la nașterea căruia s-au împlinit 144 de ani pe 26 iulie, a influențat nu doar domeniul psihologiei și psihanalizei, ci și pe cele ale artelor, filosofiei, literaturii.
„Şi Halunga, uitând de mine, se legă numaidecât în vorbă, când cu unul, când cu altul; iar eu, cu mâinile la spate şi neştiind tocmai hotărât ce să fac cu persoana mea, schimbam piciorul de reazem când pe dreapta, când pe stânga, şi căutam să-mi dau o înfăţişare pe cât se poate mai puţin ridicolă; şi oricât făceam eu pe importantul, totuşi ţăranii, deştepţi şi ironici cum sunt ei, mă trăgeau cu coada ochiului şi-şi căutau înainte de băut rachiul lor prost din pahare mari de vin…”, povestea în “Pe drumuri de munte” Calistrat Hogaș, acest „Creangă trecut prin cultură”, cum i-a spus Tudor Vianu.
În noua carte, „Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov“, Aurora Liiceanu încearcă să înţeleagă ce anume i-a făcut pe scriitorul Vladimir Nabokov şi pe soţia sa, Vera, să rămână împreună 52 de ani, afirmând că scriitorul nu ar fi devenit celebru fără devotamentul soţiei sale.
Poetul sucevean Nicolae Labiş a murit la vârsta de doar 21 de ani în urma unui accident de tramvai, petrecut în Bucureşti. Oficial, s-a stabilit că Labiş era beat, a alunecat şi a căzut sub roţile tramvaiului, însă apropiaţii săi au susţinut, de-a lungul timpului, că poetul a fost împins în faţa tramvaiului de Securitate, pentru că Labiş începuse să se îndoiască de doctrina comunistă.
În viaţa marelui dramaturg român I.L. Caragiale, Buzăul coincide cu un episod mai puţin fast al existenţei, care arată condiţia materială modestă a marelui dramaturg. Nenea Iancu a administrat timp de un an restaurantul Gării Buzău, însă nu a scos niciun profit, ba şi-a dus afacerea în pagubă.
De cele mai multe ori, copiii geniilor literaturii române au trăit în umbra şi măreţia părinţilor. Mulţi dintre ei nu au moştenit talentul, fiind consideraţi de contemporanii lor urmaşi nedemni.
Frumoasa Elena Negri a fost marea iubire şi sufletul pereche al poetului Vasile Alecsandri. Dragostea celor doi s-a sfârşit dramatic. Elena a murit, răpusă de o boală gravă, chiar în braţele poetului.
În anul 1854, pe când avea 26 de ani, celebrul scriitor rus Lev Tolstoi s-a aflat în Focşani pentru cel puţin două săptămâni. În jurnalul său, “părintele” Annei Karenina face mărturisiri fascinante despre perioada petrecută în vechiul târg al Focşanilor, cu cinci ani înainte de Unirea Principatelor.
Scriitorul Alexandru Odobescu, autorul capodoperei „Pseudo-cynegeticos“, s-a sinucis cu o supradoză de morfină din cauza unei iubiri neîmpărtăşite. A fost îndrăgostit de o fostă Miss România, profesoara de geografie Hortansa Racoviţă, mai tânără cu 30 de ani decât el.
Petre Ispirescu, scriitorul care ne-a făcut copilăria mai frumoasă graţie basmelor sale minunate, s-a născut în 1830 într-o mahala a Bucureştiului, în familia frizerului Gheorghe Ispirescu.
O nouă scrisoare de-a lui Charles Dickens (1812 –1870) arată că scriitorul ar fi făcut orice să se separe cât mai repede de soţia lui, Catherine, împreună cu care avea 10 copii, pentru a fi împreună cu o actriţă adolescentă pentru care făcuse o pasiune.
John Ronald Reuel Tolkien, scriitorul care ne-a dăruit celebrul roman „Stăpânul inelelor”, a avut o căsătorie lungă şi fericită, cu Edith Bratt, de care s-a îndrăgostit încă de când erau adolescenţi. Aflat în tranşeele Primului Război Mondial, Tolkien a creat un cod secret pentru a putea comunica prin scrisori cu ea, evitând cenzura poştală a armatei britanice.
În 1882, Oscar Wilde vizita SUA, în cadrul unui turneu de carte, scopul său fiind acela de a le aduce americanilor estetismul britanic şi de a scăpa totodată naţiunea de materialismul ei pe care îl considera vulgar. În timpul turneului, scriitorul s-a îndrăgostit de o fată pe care o numea „Hattie”, iar un biograf de-ai săi crede că i-a descoperit identitatea, scrie The Guardian.
Scriitorul Alexandru Vlahuţă a trecut în viaţa de familie prin trei căsătorii. Prima dată şi-a unit destinele cu Ida Pagano, fiica profesorului său de italiană F. Pagano, cu care a convieţuit şapte ani, apoi a fost căsătorit opt ani cu Margareta Dona, fiica fostului şef de Stat Major al Armatei Române între 1884-1886, generalul Nicolae Dona.
Fragmente scrise de buna sa prietenă, Cella Delavrancea, în “Mozaic în timp”: