“Silozul. Începuturile (Silozul #2)” de Hugh Howey – Ana are carti!

“Silozul. Începuturile (Silozul #2)” de Hugh Howey

Așa cum anunţă și titlul, acțiunea din “Silozul. Începuturile” are loc înaintea celei din volumul anterior și este împărțită în trei povești care se desfăşoară în trei dintre cele 50 de silozuri existente, în diferite perioade de timp.

Prima poveste ne prezintă modul în care silozurile au fost ridicate. În anul 2049, Donald Keene, proaspăt ales senator în Congresul SUA, primește drept sarcină de serviciu din partea șefului său, congresmanul Paul Thurman, să contribuie la proiectarea unor gigantice construcții subterane, asemănătoare unor silozuri, în care vor fi depozitate deșeurile nucleare ale întregului Pământ. Numai că în loc de materiale radioactive, în silozurile respective vor fi îngrămădiți sute de oameni, atunci când Războiul Războaielor începe.

De data aceasta, soldații nu sunt oameni obișnuiți, ci naniți – niște mașinării microscopice, dar mortale pe care oamenii lui Thurman le-au descoperit plutind prin atmosferă, în stare de stand by, fiind practic peste tot. Încercând să acționeze înainte ca acestea să înceapă să facă victime printre americani, Thurman aruncă primul cu rachete nucleare în stânga și în dreapta, inclusiv pe teritorul SUA, și se retrage alături de câteva sute de oameni într-unul dintre silozurile proaspăt construite, Silozul 1.

A doua poveste se desfăşoară în anul 2212, în silozul 18 – locul acțiunii din romanul “Silozul”, și descrie Marea Revoltă, un conflict ce amenință să ducă la distrugerea construcției. Eroul poveștii este Mission Jones, un tânăr hamal care cară marfă în susul și în josul scării interioare a silozului. Alături de acesta descoperim cine a declanșat lupta, de ce și în ce mod conducerea Silozului 1, locul de unde este controlată, supravegheată și exterminată activitatea celorlalte construcții subterane, a soluționat conflictul.

Descrierea modului în care Johnny și-a trăit viața în cea mai cumplită singurătate este terifiantă

Povestea a treia are loc în silozul 17, în 2312, și îl are drept protagonist pe Johnny, cel care avea să devină Solo în primul roman din serie. Deși istoria acestuia este oarecum știută, descrierea modului în care și-a trăit viața în cea mai cumplită singurătate după ce toți oamenii din silozul său au murit este terifiantă și, în același timp, deprimantă.

Inițial am fost dezamăgit că acțiunea din această carte are loc înaintea celei din “Silozul” și că trebuie să aștept volumul următor pentru a afla ce s-a întâmplat cu eroii mei preferați. Dezamăgirea a fost provocată de faptul că știam unde va ajunge Hugh Howey cu povestea și știam ce le rezervă viitorul unora dintre personaje. În plus, nu am putut să-l sufăr pe Donald care tot apare pe parcursul cărții: este un tip șters, fără personalitate, care preferă să se lase manipulat decât să pună întrebări și care mi s-a părut specializat în a lăsa pe alții să facă ceea ce ar trebui să facă el. Ca să nu mai spun că unele dintre deciziile sale sunt complet aiurea și cu siguranță că se vor întoarce împotriva lui  în cartea următoare. În ultimele capitole a părut că se mai deșteaptă, dar a fost prea puțin și prea târziu…

Cu toate acestea, “Începuturile” mi-a oferit o mulțime de informații noi despre istoria silozurilor, despre modul de organizare și conducere, despre atmosfera deloc fericită din Silozul 1, despre evoluția celorlalte silozuri, despre Revolte și consecințele lor. Mai mult, a reușit să-mi dea răspunsul la întrebarea “Cum și de ce au ajuns oamenii să locuiască în silozurile subterane?”. CUM-ul l-am înțeles și acceptat cu ușurință. Cu DE CE-ul am oarece probleme deoarece nu pot concepe că poate exista cineva dispus să distrugă ÎNTREAGA lume pentru a preîntâmpina un posibil atac la adresa sa…

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (ebook), de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI (ebook), de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate