Autor: Jo Nesbo
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor
Vreau banii inapoi!
Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă
Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)
Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea
TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Trei
Anul apariției: 2024
Traducere: Liviu Szöke
Cu romanul Luna ucigașă am reînnodat relația de prietenie cu literatura nordică. În 2010, când am terminat trilogia Millennium a lui Stieg Larsson, am fost șocat, uluit și terifiat de tot ce am citit în ea. Așa că, încercând să retrăiesc aceste sentimente, m-am orientat spre scriitorii din nordul Europei. Cel care mi-a atras atenția a fost Jo Nesbo cu a sa serie despre detectivul Harry Hole din care cred că am citit vreo patru sau cinci cărți. Însă, după ce le-am devorat, am simțit nevoia unei pause. Pauză care a durat până acum…
Într-o zi, în timp ce căutam ceva de citit, am zărit romanul Luna ucigașă în bibliotecă. L-am răsfoit și nu am putut să-l mai las jos. Așa că m-am reîntors la Jo Nesbo, la detectivul Harry Hole și la ucigașii în serie care par veniți direct din Iad, atât de violenți, de nemiloși, de cruzi și de sângeroși sunt. Iar cel din Luna ucigașă cred că este un Diavol deghizat, atât de diabolic e…
Unul dintre marile avantaje ale acestei cărți este că poate să fie citită chiar dacă până acum habar nu ai avut de existența detectivului Harry Hole. Există câteva trimiteri la trecutul acestuia, dar de fiecare dată sunt însoțite de câteva explicații discrete care te ajută să înțelegi contextul și te pun la zi cu viața acestuia. Iar pentru cineva ca mine care de la romanul cinci din seria Harry Hole trece direct la al treisprezecelea, este un lucru ideal.
Cea mai neobișnuită echipă de investigatori
La începutul romanului Luna ucigașă, Harry Hole, concediat din poliția norvegiană, trăiește în Los Angeles unde bea de dimineața până seara. La un moment dat, se implică în viața tumultuoasă a unei femei. Numai că aceasta este răpită de o grupare interlopă mexicană, iar Harry trebuie să facă rost de un sac de bani ca să o salveze. Din fericire, sacul respectiv este mult mai aproape decât spera deoarece un milionar din Oslo este dispus să i-l ofere lui Harry. Dacă acesta acceptă să lucreze pentru el…
Noua slujbă presupune descoperirea dovezilor care să probeze nevinovăția milionarului respectiv bănuit de crimă. Două tinere, pe care ʺle sponsorizaʺ discret din când în când și care au fost la petrecerea sa, au dispărut. Acum una a fost găsită moartă, iar modul în care a murit nu lasă prea multe speranțe legate de soarta celeilalte. Harry acceptă propunerea, își face propria echipă de investigații care include un polițist corupt în proporție de 99%, un amic din copilărie care acum este dealer de droguri și un psiholog bolnav de cancer în stadiu terminal aflat într-un spital.
Cu astfel de colegi, Harry pornește pe urmele criminalului. Numai că acesta este cu un pas înaintea tuturor și numărul victimelor sale începe să crească…
Criminalul din Luna ucigașă este unul cum nu am mai întâlnit
Criminalul din Luna ucigașă este unul cum nu am mai întâlnit. Modul în care ucide pare să vină din filmele de groază. E ceva atât de neobișnuit încât am rămas cu gura căscată când am înțeles cum acționa. Deși ceva mai terifiant nu am citit niciodată, am apreciat cumva imaginația lui Jo Nesbo de a crea ceva nou și în același timp ceva care pare atât de real în acest domeniu care a devenit foarte aglomerat. Acest lucru și faptul că am petrecut cred că jumătate din carte în mintea întortocheată și sucită a ucigașului care își descrie foarte detaliat acțiunile au creat o poveste întunecată, terifiantă, dar și tristă și deprimantă în același timp.
Luna ucigașă este o carte lungă, 604 pagini, dar care se citește foarte ușor și foarte repede. Investigația lui Harry și modul în care Jo Nesbo se joacă atât cu el, cât și cu cititorii în ceea ce privește identitatea ucigașului măresc ritmul lecturii. Practic, la un moment dat, într-o pagină criminalul era găsit, Harry era convins că acesta este vinovatul, eu eram convins la fel pentru ca în pagina următoare respectivul să fie nevinovat. Apoi iar, și iar… Sunt capitole peste capitole pline de stres maxim, în care răsturnările de situații erau ca la ele acasă, iar indici aiurea și dovezi false apăreau ca ciupercile după ploaie.
Abia aștept următorul volum!
Alt lucru care mi-a plăcut a fost faptul că acum Harry Hole nu mai este un polițist obligat să respecte fiecare articol din lege. Acum este un fel de detectiv/ investigator pentru care trecerea graniței dintre legal și ilegal este mai mult decât necesar. Mi se pare că ipostaza acesta este mai veridică și îl prinde mai bine pe eroul cărții. În plus, acest lucru l-a făcut mai uman, mai supus greșelii și îndoielii.
Sunt tare curios cum va arăta și acționa criminalul din următorul volum din această serie. Iar sfârșitul cărții Luna ucigașă conține toate indiciile cum că aventurile lui Harry Hole vor continua. Abia aștept!
