Poetul Florin Iaru își amintește ce l-a îngrijorat la întâlnirea pe care Salman Rushdie a avut-o acum 13 ani cu cititorii din România. „Într-o mulțime de oameni poate exista întotdeauna o minte rătăcită”, spune Iaru.
Scriitorul Florin Iaru a urcat pe scena Teatrului Odeon alături de Salman Rushdie, în noiembrie 2009, când autorul britanic cu origini indiene a ajuns prima și ultima dată în România. Atunci s-a întâlnit cu cititorii și admiratorii români.
Rushdie publicase cu două decenii înainte romanul „Versetele satanice”, considerat de fundamentaliștii islamici o blasfemie la adresa religiei lor. Ruhollah Musavi Khomeini, liderul religios al Iranului, l-a condamnat pe Rushdie, în 1989, la moarte printr-o proclamație. Ani în șir scriitorul a primit o mulțime de amenințări că va fi ucis.
Salman Rushdie nu a cerut protecție din partea statului român
„Am avut o mică îngrijorare”, spune Florin Iaru despre ziua din 2009 în care a stat cu Rushdie pe aceeași scenă. Dar nu i-a fost teamă pentru propria persoană, ci pentru autorul britanic.
„Într-o mulțime de oameni poate exista întotdeauna o minte rătăcită”, mai spune Iaru. Rushdie a refuzat atunci să primească protecție din partea statului român în timpul șederii de trei zile în țară. „Dar niște agenți SRI au fost permanent prezenți în sala de la Odeon”, își mai amintește scriitorul roman, citat de Libertatea.
Iaru a citit „Versetele satanice” după ce romanul a fost publicat de Editura Polirom, în 2007. Dar această carte celebră nu se numără printre cele semnate de Rushdie pe care le admiră. Preferă volumele „Pământul de sub tălpile ei” și „Copiii din miez de noapte”.
„Toate personajele lui reprezintă niște noduri complexe ale umanității”, concluzionează Florin Iaru despre opera lui Salman Rushdie.
Cum a ajuns Salman Rushdie în România
Oana Boca Stănescu era director de imagine la Editura Polirom în 2009. A sunat-o atunci pe actrița Monica Bîrlădeanu, despre care știa că are o relație de prietenie cu Rushdie, să facă împreună un plan să-l invite pe scriitor în România. În cele din urmă, Bogdan-Alexandru Stănescu, soțul Oanei și directorul editorial Polirom, i-a scris agentului lui Rushdie, Andrew Wylie, care a obținut un turneu de trei zile în țara noastră.
Deși ani la rând Salman Rushdie a avut permanent pază, în România nu și-a dorit. „Bineînțeles că știa că serviciile de securitate sunt prezente oricum, discret, dar cred că avea nevoie să își întrețină sentimentul că este, totuși, un om liber”, explică Oana Boca Stănescu.
A fost „șocantă” pentru ea vestea atacului din New York, dar având în vedere contextul politic actual din lume, „când obscurantismul religios bântuie neabătut, nu mai este o surpriză”, mai spune aceasta.
Amenințări cu moartea trimise către Polirom
Echipa Polirom a publicat cu eforturi romanul „Versetele satanice”, în 2007. În acea perioadă, editorii din toată lumea evitau să scoată pe piață această carte.
„Imediat după apariția ediției în limba română a «Versetelor satanice», toți cei din echipa Polirom care aveam adresele de email pe site am primit amenințări cu moartea. Dar nu a durat mult până să ne prindem că eram parte a unei povești dintr-un sistem automatizat. Acesta colecta emailurile celor care au legătură cu noile traduceri ale cărții (n.r. – lui Rushdie) în lume, sistem care trimitea repetitiv un mesaj agramat: We kill you!”, își amintește Oana Boca Stănescu.
Radu Vancu: „Sper din toată inima că va scăpa după acest atentat cumplit”
Scriitorul Radu Vancu a declarat că „a aflat cu oroare” despre atentat. A amintit, de asemenea, că Rushdie încerca să ducă o viață cât mai obișnuită.
„În pofida acestei amenințări cu moartea de 33 de ani, toți cei care l-au cunoscut erau uluiți și inspirați de faptul că reușea să fie liber. Să se comporte ca și când nu ar fi atârnat deasupra capului său o amenințare atât de cumplită. Sper din toată inima că va scăpa după acest atentat cumplit”, mai adaugă autorul român. „Prin poveștile lui, Rushdie ne-a ajutat să înțelegem că fanatismul conduce întotdeauna la crimă”.
