Spune-mi ce cărți îți intră în bibliotecă în primele zile de ianuarie și eu o să-ți spun cum o să-ți meargă tot anul…
…e una dintre superstițiile mele de cititoare care funcționează fără greș. Iar 2026 se anunță, din punctul acesta de vedere, un an de excepție având în vedere care sunt primele 4 cărți care mi-au aterizat în bibliotecă.
Ce nu poate fi rostit de David Szalay (Editura Trei)
Aștept cu mari emoții întâlnirea cu romanul Ce nu poate fi rostit. Pentru că, deși este câștigătorul Booker Prize 2025, premiul meu literar preferat, am citit opinii atât de polarizate despre el încât sunt sigură de un lucru: ori îl voi adora, ori îl voi detesta.
Cum îl promovează editura
Un roman despre sentimente și dorințe neîmplinite, despre sufletul tragic și însingurat al unui bărbat care încearcă să-și construiască o nouă viață.
Un adolescent din Ungaria este exploatat sexual de o vecină, ajunge la închisoare după moartea soțului acesteia și sfârșește prin a emigra în Anglia, unde descoperă mai întâi dragostea, apoi bogăția, pentru ca în cele din urmă totul să se risipească…
În multe privințe, István este stereotipul masculin — bine clădit fizic, impulsiv, abia dacă-și exprimă sentimentele (de altfel, în mare parte a romanului, abia dacă deschide gura — se numără, probabil, printre cele mai reticente personaje din literatură). Pe de altă parte însă, mizând pe o scriitură cât mai concisă, această carte tensionată, hipnotică și captivantă devine un portret uimitor de emoționant al vieții unui om.
Juriul Booker Prize 2025
Cine este David Szalay
David Szalay (n. 1974) s-a născut în Canada, a crescut în Londra, iar acum locuiește în Viena. A studiat la Oxford University și a scris o serie de piese de teatru radiofonic pentru BBC. Primul său roman, London and the South-East, a fost recompensat cu Betty Trask Award și Geoffrey Faber Memorial Prize.
După care a mai scris două romane, The Innocent (2009) și Spring (2011). A patra sa carte, All That Man Is, a câștigat Gordon Burn Prize și a fost nominalizată la Man Booker Prize 2016. Opera sa a fost tradusă în peste douăzeci de limbi.
Visul jaguarului de Miguel Bonnefoy (Editura Trei)
Alt roman premiat – a câștigat Grand Prix du Roman de L’Académie française 2024 și Prix Femina 2024, Visul jaguarului vorbește despre o țară despre care știu destul de puține lucruri, dar care în acest început ianuarie este pe buzele tuturor: Venezuela.
Cum îl promovează editura
Când o cerșetoare mută din Maracaibo găsește un nou-născut abandonat pe treptele unei biserici, nu bănuiește destinul neobișnuit care îl așteaptă pe orfan. Crescut în sărăcie, Antonio va fi pe rând vânzător de țigări, hamal, servitor într-un bordel, înainte de a ajunge, grație energiei sale debordante, unul dintre cei mai iluștri chirurgi din țară.
Într-o saga plină de culoare, cu personaje de neuitat, Miguel Bonnefoy zugrăvește tabloul unei familii extraordinare, al cărei destin se împletește cu cel al Venezuelei.
Cine este Miguel Bonnefoy
Miguel Bonnefoy s-a născut în 1986, în Franța, dintr-o mamă venezueleană și un tată chilian. Romanele sale Le Voyage d’Octavio (finalist la Premiul Goncourt pentru roman de debut, mențiune specială la Premiul celor cinci continente ale francofoniei) și Sucre noir (finalist la Premiul Femina și la Premiul Mille Pages) au fost traduse în peste douăzeci de limbi.
În 2013, Miguel Bonnefoy a fost recompensat cu Premiul tânărului scriitor de limbă franceză pentru Icare et autres nouvelles. Romanul Ereditate (Héritage), apărut în limba română la Editura Trei, în 2021, a fost nominalizat la Premiul Femina și la Marele Premiu al Academiei Franceze și a obținut Premiul librarilor din Franța în 2021.
De același autor, la Editura Trei a apărut romanul Inventatorul (L’Inventeur).
Biblia lemnului otrăvit de Barbara Kingsolver (Editura Trei)
Barbara Kingsolver este autoarea bestsellerului Demon Copperhead, câștigătorul Pulitzer Prize for Fiction 2023, pe care recunosc că m-am ferit să-l citesc pentru că mie îmi este foarte teamă de repovestiri.
Prin urmare, mi-am propus să fac cunoștință cu ea prin intermediul altor romane ale ei. Iar Biblia lemnului otrăvit mi-a atras atenția pentru că vorbește tot despre o țară despre care nu știu mare lucru: Congo.
Cum îl promovează editura
Biblia lemnului otrăvit este romanul care a consacrat-o pe Barbara Kingsolver drept una dintre cele mai profunde și îndrăznețe scriitoare moderne.
Vândut în peste 4 milioane de exemplare, Biblia lemnului otrăvit este o epopee plină de suspans despre tragica destrămare și remarcabila reconstrucție a unei familii pe parcursul a trei decenii petrecute în Africa.
În 1959, Nathan Price, un evanghelist înflăcărat, își duce familia și misiunea în Congoul Belgian. Cu mult entuziasm, iau cu ei ceea ce cred că le va fi util, însă descoperă curând că pe pământul african totul — de la semințele de grădină până la Scriptură — se transformă în mod dezastruos. Istoria familiei, întunecată de pierderile suferite și de întrebări rămase fără răspuns, este relatată, pe rând, de soția și cele patru fiice ale sale. Împletite cu pasiune, poveștile lor devin o explorare fascinantă a riscului moral și a responsabilității personale.
Cine este Barbara Kingsolver
Barbara Kingsolver (n. 1955), scriitoare, eseistă și poetă americană, este autoarea a nouă bestsellere, printre care romanele Sub cerul liber, stăm în lumină, Flight Behavior și Prodigal Summer, precum și a unor volume de poezie, eseuri și nonficțiune. Împreună cu soțul și fiicele sale, a publicat influenta lucrare Animal, Vegetable, Miracle: A Year of Food Life.
Cărțile ei au fost traduse în peste treizeci de limbi, au câștigat premii literare și au cucerit numeroși cititori din întreaga lume. Este membră a American Academy of Arts and Letters, iar în 2000 i s-a acordat National Humanities Medal, cea mai înaltă distincție americană pentru servicii aduse artei. Locuiește împreună cu soțul ei la o fermă din sudul munților Apalași.
De aceeași autoare, la Editura Trei au mai fost publicate romanele Demon Copperhead (Pulitzer Prize for Fiction 2023) și Lacuna (Orange Prize for Fiction 2010).
Amadoca de Sofia Andruhovîci (Editura Trei)
Amadoca mi l-am dorit în bibliotecă pentru că este tot un roman premiat (Câștigător al Internationaler Hermann-Hesse-Preis 2024) și vorbește tot despre o țară a cărei literatură îmi este destul de necunoscută – Ucraina.
Cum îl promovează editura
Mutilat, aproape de nerecunoscut, eroul romanului Amadoca a supraviețuit în chip miraculos luptelor din estul Ucrainei. Supraviețuirea e însă o consolare măruntă, căci, din cauza rănilor grave, el și-a pierdut memoria: bărbatul nu-și amintește cum îl cheamă, nici de unde vine, nu-și amintește de nimic din viața lui de dinainte. În această stare îl găsește o femeie care, cu răbdare și iubire, îi vorbește despre trecut folosind fotografifii vechi de familie, îmbinând fragmentele împrăștiate pentru a ajunge în cotloanele cele mai ascunse ale minții lui.
Se spune că Amadoca a fost cândva cel mai mare lac din Europa, aflat pe teritoriul Ucrainei moderne, consemnat pentru prima dată de Herodot şi reprodus de cartografi pe hărțile medievale timp de câteva secole, până la dispariția lui bruscă. Pornind de la această metaforă a identității pierdute, Sofia Andruhovîci scrie despre influența pe care o pot avea asupra destinului unui om Holocaustul, distrugerea intelectualității ucrainene în timpul represiunilor staliniste și invazia rusească asupra Ucrainei din 2014.
Cine este Sofia Andruhovîci
Sofia Andruhovîci s-a născut în vestul Ucrainei, la Ivano-Frankivsk, în 1982. Este scriitoare, traducătoare și jurnalistă. A făcut traduceri din opera mai multor scriitori, precum C.S. Lewis, J.K. Rowling, Kazuo Ishiguro, Ayn Rand și Tony Judt. A debutat cu proză în 2002, iar notorietatea i-a adus-o publicarea romanului Felix Austria (2014). I-au urmat Amadoca (2020) și Catananche (2024). Amadoca este unul dintre cele mai traduse romane din limba ucraineană din ultimii ani, distins, printre altele, cu Internationaler Hermann-Hesse-Preis (2024). În prezent, Sofia Andruhovîci trăiește alături de soțul și fiica lor la Kiev.
