Dacă tot se vorbește atâta zilele acestea despre Venezuela (până și la coafor le-am auzit pe fete analizând atacul SUA și capturarea președintelui Nicolas Maduro), m-am gândit să-ți atrag atenția asupra unui roman apărut recent în România: Visul jaguarului de Miguel Bonnefoy.
O panoramă fabuloasă a Venezuelei moderne, așa cum este promovat, Visul jaguarului, tradus în România la Editura TREI, i-a adus autorului sau, Miguel Bonnefoy, prestigiosul Prix Femina 2024 și Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze.
Cu romane traduse în peste 20 de limbi, Miguel Bonnefoy devine astfel, la doar 38 de ani, unul dintre cei mai promițători scriitori ai generației sale. Dar succesul său nu surprinde pe nimeni, după cum susține critica literară. Scriitorul francez de origine latino-americană și-a construit o estetică proprie, în care maturitatea stilistică se întâlnește cu imaginația fabuloasă specifică marilor autori sud-americani, iar darul său excepțional de povestitor creează o frescă a unei societăți latino-americane de o forță impresionantă. Rezultatul este o saga luxuriantă, în tradiția realismului magic, care urmărește destinul a trei generații ale unei familii și, odată cu ele, istoria spectaculoasă a Venezuelei.
Fraza care stârnește curiozitatea cititorului
Tradus de Tristana Ir și publicat în colecția Fiction Connection, coordonată de Magdalena Mărculescu, Visul jaguarului debutează cu o frază care stârnește imediat curiozitatea cititorului: „În cea de-a treia zi a vieții sale, Antonio Borjas Romero a fost abandonat pe treptele unei biserici de pe o stradă care îi poartă astăzi numele”.
Abandonat, apoi adoptat de o cerșetoare enigmatică – „Muta” Teresa –, bebelușul Antonio părea predestinat unei vieți fără orizont. Totuși, soarta i se schimbă radical grație unui obiect strecurat între scutece: un aparat de rulat țigări. Cu o tenacitate feroce, copilul devine vânzător ambulant, hamal în port, ajutor într-un bordel și, ulterior, barman în acest „regat al iubirii și al nenorocirii”.
O întâmplare neobișnuită îl aruncă, însă, pe o altă traiectorie: Antonio ajunge să urmeze școala, apoi devine unul dintre cei mai respectați chirurgi din Venezuela. Alături de Ana Maria Rodriguez, prima femeie medic din istoria țării, Antonio întemeiază o familie al cărei destin se împletește, inevitabil, cu marile transformări politice și sociale ale Venezuelei: dictaturi, lovituri de stat, democrații fragile și revoluții.
Bonnefoy, comparat deseori cu Gabriel García Márquez
Comparat deseori cu Gabriel García Márquez, Miguel Bonnefoy nu imită realismul magic, ci îl reinterpretează cu o sensibilitate modernă. Miraculosul nu e niciodată ostentativ — el pulsează discret în țesătura realității. Atmosfera cărții este una de poezie densă: portul Maracaibo capătă aura unui spațiu mitologic, natura luxuriantă pare o reflecție a tumultului interior al personajelor, iar oamenii trăiesc cu intensitatea și forța unor figuri legendare.
Muta Teresa, mama adoptivă a lui Antonio sau Leona Coralina, prostituata celebră pentru podoaba ei capilară, sunt personaje construite cu aceeași amploare simbolică precum hamalii, marinarii, contrabandiștii, șamanii sau imigranții atrași în Venezuela de febra petrolului. Fiecare dintre ei, oricât de umil, poartă în roman o rezonanță mitică.
Cartea este construită cu precizie arhitecturală. Episoadele vieții lui Antonio pot funcționa ca narațiuni independente, dar se unesc într-un arc perfect coerent, cu un ritm impecabil, alternând violența cu tandrețea, concretul cu spiritualul. Rezultatul este un roman de o rotunjime aproape muzicală, în care paragrafele curg cu fluiditatea unui cânt transmis oral din generație în generație.
Visul jaguarului, inspirat din realitatea personală a autorului
Deși impregnat de realism magic, Visul jaguarului are rădăcini adânci în realitatea personală a autorului. Într-un interviu acordat presei franceze, imediat după câștigarea Marelui Premiu al Academiei Franceze, Bonnefoy a mărturisit:
Întotdeauna am vrut să scriu despre bunicul și bunica mea, Antonio Borjas Romero și Ana Maria Rodriguez, doi oameni uimitori”.
Miguel Bonnefoy
Asemenea personajelor cărții, ambii s-au născut în sărăcie, dar au reușit, prin ambiție, curaj și altruism, să urce pe scara socială și să-și clădească, în Venezuela natală, instituții, vieți și destine. Dimensiunea personală conferă romanului nu doar autenticitate, ci și o emoție profundă: Visul jaguarului nu este doar o saga, ci un omagiu adus unei familii care și-a schimbat propria istorie prin forță, iubire și o perseverență aproape legendară.
