Ce trebuie să vizitezi în Malta dacă eşti fan “Urzeala tronurilor” + ponturile noastre după ce am fost acolo – Ana are carti!

Ce trebuie să vizitezi în Malta dacă eşti fan “Urzeala tronurilor” + ponturile noastre după ce am fost acolo

A trecut atâta timp de la vacanţa mea în Malta şi din motive complet neclare am tot amânat să scriu despre (poate) cea mai frumoasă parte a zilelor petrecute acolo: descoperirea unora dintre locurile unde s-a filmat “Game of Thrones”.

A trecut atâta timp de la vacanţa mea în Malta şi din motive complet neclare am tot amânat să scriu despre (poate) cea mai frumoasă parte a zilelor petrecute acolo: descoperirea unora dintre locurile unde s-a filmat “Game of Thrones”.

Cei care mă cunosc ştiu că printre (dificil-de-ţinut-pasul-cu) multele mele pasiuni se află “Urzeala tronurilor”. Mai întâi a fost cartea… Apoi serialul… Şi iar cartea (că de fiecare dată când se lansa un nou sezon pe HBO eu reciteam volumele)… Şi iar serialul… În acest moment, în capul meu cartea (neterminată!) şi filmul (pentru care 15 aprilie 2019 reprezintă, vai!, începutul sfârşitului) se îmbină paradoxal de armonios, prin urmare îl rog sincer pe George R.R. Martin să-şi vadă de treabă şi să nu mai scrie ultimele două părţi din serie, că atunci îmi aruncă toată lumea în haos.

Deci, total nedumerită de felul în care am tot amânat să-ţi povestesc despre “Urzeala tronurilor” & Malta, am avut o revelaţie zilele trecute: “Pfffff!!!! Ştiu! Ştiu!!!! Am aşteptat lansarea ultimului sezon din Game of Thrones! Acum trebuia scris acest text! Nu în urmă cu un an, nu peste o lună… ACUM!”. 

Aşa că să-i dăm drumul, că vine (iar) iarna dacă mai bat mult câmpii pe aici.

Fanii seriei produse de HBO sunt la curent probabil cu faptul că multe scene din primul sezon s-au filmat în unele dintre cele mai reprezentative locaţii malteze, prin urmare iată-mă, în toamna lui 2017, în căutarea lor, având la dispoziţie o hartă, poze scoase la imprimantă cu cadre din film şi tot sprijinul prietenului meu, şi el mare fan “Game of Thrones”.

Nunta lui Khal Drogo cu Daenerys Targaryen, sub semnul Ferestrei de Azur

Fereastra de Azur, aflată pe insula Gozo, a constituit cadrul natural pentru unul dintre momentele cheie ale întregului serial: nunta lui Khal Drogo cu Daenerys Targaryen,  practic începutul transformării superbei blonde din fata care una-două îşi arunca hainele de pe ea 🙂 în regina & mama dragonilor.

Din păcate, căsătoria celor doi pare să fi stat sub semnul funest al Ferestrei de Azur, căci aşa cum faimoasa arcadă din piatră s-a prăbuşit (în martie 2017) în mare, praful şi pulberea s-au ales şi de atât de improbabilul mariaj. 

Fereastra de Azur – înainte şi după prăbuşire

Paradoxal poate, dispariţia arcului din calcar, înalt de 28 de metri, nu a dus la scăderea numărului de turişti care se perindă zilnic prin zonă. Şi nu ne trec la socoteală pe noi, fanii Game Of Thrones, care ne vânturam ca disperaţii pe platoul cu pricina, în căutarea fotografiei perfecte, care să surprindă exact unghiul şi cadrul care apar în serial. Ci pe toţi cei atraşi, de exemplu, de apusul de soare care îmbracă golful în culori MAGNIFICE, ceea ce te face să realizezi că poate locul şi-a pierdut coroana, dar sigur nu şi-a pierdut magia.

PONT: vizitează locaţia cât mai aproape de înserat şi nu uita că vânturile care au provocat prăbuşirea Ferestrei de Azur îşi fac în continuare de cap pe acolo.

Surprinzător pentru noi, unii dintre localnici nu au leşinat de fericire că ţara lor a fost aleasă pentru a găzdui scene din celebrul serial. Au existat voci, chiar şi oficiale, care au reproşat echipelor de filmare că şi-au bătut joc de cadrele naturale pe care le-au folosit, exemplul cel mai vehiculat fiind chiar Fereastra de Azur, unde platoul stâncos a fost acoperit cu… nisip (!!!) pentru a se crea efectul de deşert. Iniţiativa producătorilor a stârnit un scandal uriaş, despre care mulţi cred că a stat la baza deciziei ca Malta să nu mai apară în următoarele sezoane.

Mdina e… Debarcaderul Regelui. Sau invers!

Mdina  nu este doar capitala medievală a Maltei, un orăşel-cetate absolut fabulos, cu clădiri vechi şi palate perfect conservate, aflat pe un deal, ceea ce-ţi oferă o panoramă completă asupra insulei. Este şi Debarcaderul Regelui sau King’s Landing din Game of Thrones, chiar dacă marea nu e chiar la o aruncătură de… ghiulea, fie ea şi plină cu foc sălbatic (pentru cunoscători 🙂 … ).

Am gonit pur şi simplu spre Mdina de teamă că n-o să-mi ajungă o zi pentru a vizita fortăreaţa. Pentru că nu ştiu dacă eşti la curent, dar eu ador pietrele (şi prin asta mă refer la ruine făcute de mâna omului, cele create de natură lăsându-mă, recunosc, total indiferentă). În plus, lipit de Mdina se află Rabat, unde… ah, dar asta îţi dezvălui puţin mai târziu!

Deocamdată rămânem în Mdina, mai precis chiar la poarta principală de acces în cetate, care apare în serial, în toată splendoarea ei, atunci când Catelyn Stark şi Ser Rodrik Cassel sosesc la Debarcaderul Regelui în încercarea de a desluşi iţele tentativei de asasinat asupra lui Bran. 

Şi tot la poarta Mdina, dupa moartea regelui Robert, Catelyn şi Ned Stark îşi spun, plini de speranţă, “La revedere” fără să aiba nici cea mai vagă idee că e vorba, de fapt, de un cumplit “Adio”, uffff!

30 de minute m-am fâţâit la poarta Mdina în speranţa unei breșe în fluxul continuu de turisti care să-mi permită o fotografie egoistă… doar eu şi poarta din serial. Nicio şansă! Prin urmare, sprijinită de unul dintre stâlpi privesc deznădăjduită spre prietenul meu care îmi face poză după poză, doar-doar o obţine una care să mă mulţumească şi să putem pleca liniştiti mai departe. La celălalt stâlp al porţii, un chinezo-japonez (că nu mi-a fost deloc clar), cu un tricou pe care puteai citi de la o poştă “Game of Thrones”, experimenta aceleaşi chinuri, însă de unul singur. Mi s-a făcut milă văzându-l la ce torturi fizice, demne de un contorsionist, se supunea ca să obţină o poză cu ajutorul unei prăjini de selfie stick, aşa că ne-am oferit să-l fotografiem noi, gest care i-a adus lacrimi de recunoştinţă în ochi şi gesturi de mulţumire entuziaste.

Cu conştiinţa de fan Game of Thrones împăcată, am pătruns în labirintul de străduţe din interiorul cetăţii, decisă să nu mă las până nu găsesc bine-ascunsa piaţă Mesquita, acolo unde, în serial, se află bordelul lui Degeţel, în care poposeşte  Lady Stark, şi unde are loc infamul atac pus la cale de Jamie Lannister asupra lui Ned. De pe net aflasem că piaţa nu se află chiar în fruntea listei de obiective de vizitat  în Mdina, deci speram la cât mai puţini turişti şi la cât mai multe fotografii egoiste. Şi aşa a fost!!! Nu se afla picior de om în pătrăţelul acela care în film pare cât Piaţa Victoriei. Aşa că am făcut ‘nshpe mii de poze, fericită… şi nu prea. Căci orice fan adevărat ştie ce se întâmplă cu Ned după confruntarea cu oamenii lui Jamie 🙁 …

PONT:  Fă tot posibilul să ajungi în Mdina cât mai devreme – vei pierde noţiunea timpului plimbându-te pe străzile cu parfum de Ev Mediu şi pe care automobilele sunt strict interzise. Şi încearca să pleci din cetate cât mai târziu – spectacolul “oraşului tăcut” (aşa cum este supranumită Mdina) care se trezeşte seara la viaţă este colosal. Să vezi cum se aprind luminile în casele vechi, pe care erai mai degrabă tentat(ă) să le consideri piese de muzeu, să auzi familiile cum se pregătesc de cină dincolo de ferestrele care se deschid brusc la înălţimea umărului tău… totul este copleşitor… Am plecat cu prietenul meu din Mdina târziu în noapte, ţinându-ne de mână şi nescoţând o vorbă, de parcă oraşul ne furase toate cuvintele, dornic să-şi ia revanşa după tăcerea de peste zi.

De ce am fost disperată să ajung în Rabat?

La periferia Rabatului, dincolo de un zid care nu-ţi spune nimic, fără niciun indicator care să te ghideze spre ea, se află Mânăstirea Sf. Dominic. Şi deşi puţine sunt referinţele despre ea pe internet, iar localnicii par mai degrabă încurcaţi când le ceri îndrumări (bine, asta s-ar putea să aibă legătură şi cu faptul că am nimerit câţiva maltezi cu o engleză atroce), eu nu m-am lăsat până nu am ajuns în grădina ei interioară.

Motivul? Aici s-a filmat scena confruntării dintre Ned Stark şi Cersei Lannister, în care primul dezvăluie că ştie secretele ascunse din trecutul reginei, în timp ce aceasta pare foarte sigură în ceea ce priveşte viitorul lui Ned. “Când joci urzeala tronurilor, câştigi sau… mori”, sunt cuvintele profetice ale lui Cersei cu care se încheie una dintre scenele cele mai importante, în opinia mea, din primul sezon. Şi nu doar pentru că acum este pecetluită soarta lui Ned, ci şi pentru că (îngăduie-mi această fantezie) sunt convinsă că sub peniţa altui scriitor, Ned şi Cersei ar fi putut forma un cuplu fabulos, căci mie mi se pare că între ei era o chimie pe care amândoi făceau eforturi uriaşe ca s-o ignore…

Prin urmare, atunci când în sfârşit am găsit mânăstirea, i-am trecut pragul extrem de emoţionată, pentru ca imediat să tresar, surprinsă de faptul că înăuntru… nu era nimeni!!! niciun turist, niciun călugăr, nici măcar un portar… acolo. Mânăstirea părea efectiv părăsită, ceea ce m-ar fi bucurat până la cer, dacă nu aş fi descoperit că accesul spre fântâna din grădina interioară ne era blocat de o poarta încuiată!

Aşa că am plecat în căutarea unui suflet care să ne dea cheia… Am ciocănit la toate uşile şi geamurile, am intrat prin toate încăperile… nimic! nimeni! Mânăstirea ne întorcea ecoul propriilor noastre “helloooooooo”-uri… şi cam atât! După vreo jumătate de oră, când eram pe punctul să ne lăsăm păgubaşi, a apărut un călugăr care, slavă Sf. Dominic!, ştia engleza şi care ne-a spus că trebuie să vorbim cu Padre Tona (cu N, da?), dar să revenim peste vreo două ore, căci acum “stăpanul cheilor” doarme. 

Când ne-am întors, plini de speranţe, în mânăstirea la fel de goală, am sunat la soneria indicată de amabilul călugar şi… nimic! Nici un răspuns! Pur şi simplu, pentru noi poarta grădinii interioare nu a vrut să se deschidă în acea zi. Am avut impresia că nu poţi ajunge la fântână decât dacă treci vreun test, pe care în mod evident noi îl picasem. 

O precipitare la intrarea în mânăstire ne-a atras atenţia, dar nu era decât prietenul nostru chinezo-japonez pe care îl întâlnisem în Mdina şi care năvălea acum, disperat că se apropie ora închiderii şi nu apucase să vadă cu ochii lui fântâna din serial. Dupa ce aproape că i-au dat şi lui lacrimile în faţa lacătului de la poarta grădinii interioare, ne-am făcut reciproc o ultimă serie de fotografii şi…

…. cu asta am încheiat periplul nostru pe urmele Game of Thrones. 

PONT: Sincer, cred că pentru mânăstirea din Rabat e nevoie să dai nişte acatiste, dacă vrei să ajungi la fântână. Sau să faci câteva vrăji… depinde de care parte a baricadei te afli… Altfel nu-ţi rămâne decât să sari gardul, ceea ce recunosc că mi-a trecut prin cap. M-a oprit prietenul meu, iar pentru asta i-am scos ochii şi l-am bătut la cap multe luni după aceea! Îţi spun, ce-a pătimit, săracul!, … Cersei a fost o sfântă în comparaţie cu mine!

Facebook Comments

Leave a Reply

Privacy Preference Center


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/public/partials/privacy-preferences-modal.php on line 33

Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/public/partials/privacy-preferences-modal.php on line 95