Una dintre cele mai frecvente greşeli de vorbire din limba română este forma ”dragele mele”, utilizată ca pluralul feminin al adjectivului ”drag”.


Una dintre cele mai frecvente greşeli de vorbire din limba română este forma ”dragele mele”, utilizată ca pluralul feminin al adjectivului ”drag”.

Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare sau aproape identice formal, dar al căror înţeles diferă într-o mai mică sau mai mare măsură, ceea ce creează multe confuzii.

Sunt anumite cuvinte care par blestemate, săracele: în nouă cazuri din zece le auzi pronunţate greşit.

În discuţia despre cât de sănătos este sau nu produsul alimentar despre care vorbim azi nu am de gând să mă bag, aşa că pentru acest aspect te rog să consulţi un blog cu alt specific. Însă despre cum se pronunţă/se scrie corect… aici am de zis una-alta 🙂 .

Romgleza, respectiv ghiveciul de română şi engleză în care se exprimă uneori românii, nu e o surpriză. Şi n-are rost să dăm ochii peste cap şi să ne punem pe jelit. Nu rezolvăm nimic. Romgleza este un risc pe care nu-l micşorăm declarându-ne scandalizaţi, ci încercând să explicăm de ce anumite exprimări hibride sunt ridicole. Şi de ce e preferabil să renunţăm la ele, spune Radu Paraschivescu la Digi24.

În cadrul emisiunii de la Digi24, scriitorul Radu Paraschivescu s-a oprit asupra câtorva cuvinte pe care le folosim fie incorect, fie pierzându-le din vedere sensul iniţial. Veţi vedea, în cele ce urmează, că ni se întâmplă uneori să comitem greşeli despre care nici nu avem habar.

Reprezentanţii unui restaurant din Iaşi, cunoscut în special pentru şaorma pe care o comercializează, au iniţiat o dezbatere în mediul virtual la finele căreia urmează să sesizeze Academia Română pentru ca una dintre formele şaorma/shaorma să fie introdusă în următoarea ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).

Limba noastră-i o comoară, însă de-a lungul timpului a suportat multe modificări nedrepte, ca efect al cunoștințelor precare ale vorbitorilor. Drept urmare, au apărut cuvinte care nu există ”legal” în limba română, dar care s-au împământenit într-o formă defectă din cauza utilizării îndelungi și asidue.

Mai jos, o selecţie de zece ”capcane” gramaticale în care românii cad în mod frecvent, adunate de Adevărul.

Conform istoricilor, expresia a fost folosită pentru prima oară de aviatori, în timpul Primului Război Mondial, după care a pătruns în majoritatea limbilor pământului, în toate având aceeaşi conotaţie: „a sta de veghe”.

Explicaţiile a numeroşi istorici şi lingvişti arată că expresia, deşi a intrat în folclor ca fiind legată de oraşul dunărean şi de teama nejustificată că drumul către un loc necunoscut ar putea fi imposibil, s-a referit iniţial la cu totul altceva.

Seamănă, dar nu răsare 🙂 … A investi sau a învesti: care este diferenţa între cei doi termeni? Cand îl folosim pe unul, când – pe celălat?

Odată sau o dată – reprezintă una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere. Are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu legat şi când separat, trebuie sesizate diferenţele de sens.

Marile companii caută întotdeauna nume cât mai ușor de pronunțat și care să rămână întipărite în mintea potențialilor clienți, dar procesul prin care se ajunge la aceste denumiri nu are întotdeauna o logică.

Radu Paraschivescu vorbeşte pe newmoney.ro despre câteva expresii uzuale, pe care le folosim cu toţii în viaţa de zi cu zi, fără să ştim că la origine ele însemnau cu totul altceva. Timpul nu doar că le-a deformat, dar le-a modificat şi sensul.