“Timpul trecut” de Lee Child – Ana are carti!

“Timpul trecut” de Lee Child

Ca să fac un joc de cuvinte… Niciodată nu este TIMPUL TRECUT pentru un roman cu și despre Jack Reacher. Până acum am citit opt romane cu acest personaj și încă nu m-am plictisit de el. Şi mai ales, încă nu am gasit nici un motiv pentru care să stric prietenia cu scriitorul Lee Child. Dar niciodată nu este TIMPUL TRECUT să se întâmple așa ceva…

Deoarece nu mai pot să mai țin acest lucru numai pentru mine trebuie să spun de la bun început: este cea mai bună carte scrisă de Lee Child și citită de mine! Este thrillerul perfect, nu am ce să-i reproșez, așa că recomand oricărui fan Reacher să-și facă TIMP și să o citească. În mod paradoxal, deși pentru mine este cea mai bună, nu a fost deloc așa cum mă aștept să fie un roman scris de Lee Child: cu bătaie, violență, urmăriri, conflicte etc. Fără să spun prea multe: nu are prea multă acțiune, dar când are… are cât pentru cinci romane!

Cartea urmărește două fire narative. În prima poveste, Reacher se află în locul de baştină al tatălui său și, deoarece are tot TIMPUL din lume la dispoziție, decide să facă niște investigații pentru a afla câte ceva despre acesta și restul familiei sale. În cealaltă poveste, doi tineri canadieni, un el și o ea, vor să ajungă în New York pentru a vinde ceva. Ce? Nu știm… Numai că încercând să evite orice aglomerație și să câștige ceva TIMP, o iau pe drumuri mai puțin bătute. Urmarea, ca într-un film horror tipic: li se strică mașina și sunt nevoiţi să se cazeze la un motel din mijlocul pădurii.

În TIMP ce Jack Reacher se distrează rupând oase…

În acest TIMP, în oraș, Reacher face săpături pentru a afla detalii despre tatăl său. La un moment dat, nu poate sta nepăsător și să privească cum fărădelegile rămân nepedepsite, așa că va face și puțină ordine, în stilul său caracteristic. Numai că în TIMP ce Reacher se distrează rupând oase, cei doi tineri realizează că motelul unde și-au luat o cameră este foarte ciudat, iar gazdele lor (al căror comportament și mai ciudat mi-a adus aminte de modul în care Norman Bates, eroul din romanul/filmul Pshyco, își petrecea TIMPUL) nu au de gând să-i lase să plece. Cel puțin nu în viață… Cum se leagă și se dezleagă cele două povești nu spun, dar modul în care sunt duse la capăt este ideal.

Rândurile de mai sus descriu perfect acțiunea din primele 100 de pagini, apoi și din următoarele 100. Dar nu regret nici o secundă. Cartea este scrisă perfect și pentru prima dată nu mi-am făcut griji pentru Reacher.

Personajul acesta s-ar descurca și în iad, așa că faptul că și-a făcut TIMP pentru a aduce pe calea cea bună un bătăuș, doi, trei și chiar patru mi s-a părut normal. Cred că Lee Child se afla undeva pe o plajă sorbind tacticos dintr-un cocktail atunci când a scris partea cu Reacher. Capitolele sunt prea liniștite, amuzante și de-a dreptul relaxante. Interacțiunea eroului nostru cu birocrația americană în ceea ce privește locuitorii orașului a fost hilară. Asumarea, la înălțimea de un metru nouăzeci și la o greutate de o sută și ceva de kilograme, a rolului de Cupidon pentru doi localnici a fost complet neașteptată. Atitudinea nonșalantă cu care Reacher a colindat în susul, în josul și în jurul orașului a fost de invidiat. Nici nu știu cum a trecut TIMPUL.

Simțeam din toată ființa mea că nu are cum să fie decât un personaj negativ nenorocit

În schimb, situația celor doi tineri devenea pe măsură ce trecea TIMPUL din ce în ce mai stresantă și ciudată. Nu mai zic că a existat un moment în care apare un personaj ce încearcă să-i ajute pe cei doi și, deși simțeam din toată ființa mea că nu are cum să fie decât un negativ nenorocit, am sperat că nu e TIMPUL TRECUT și că mă voi înșela și îi va ajuta. Nu s-a întâmplat așa, din contră… Dacă asta nu spune cât de talentat e Lee Child și cât de bine scrie, nimic nu o va face.  

Cartea are happy-end, dar nu cred ca acest lucru poate să fie considerat un spoiler sau o mare surpriză. Un happy-end meritat în care cei nevinovați mai apucă să trăiască o zi, iar cei vinovați – nu, deoarece așa cum ne-a obișnuit Lee Child, Reacher nu cunoaște sensul cuvântului iertare. Iar dispariția personajelor negative, care are loc în condiții violente și brutale, a constituit un final mai mult decât satisfăcător. A fost PERFECT!

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate