Textul de mai jos este un mod de a-mi pune cenușă în cap. Dacă îți amintești, în textul pe care l-am scris când am început să (re)citesc “Portret al artistului în tinerețe” de James Joyce, mă amuzam pe seama traducerii. Doar ca să descopăr cât de pripită am fost în aprecierile mele…
Zilele acestea sunt aproape numai cu romanul lui James Joyce, Portret al artistului în tinerețe, în brațe.
Unii dintre cei mai cunoscuți scriitori ai tuturor timpurilor au lăsat în urma lor nu doar capodopere ale literaturii mondiale, dar și scrisori de dragoste, adevărate bijuterii epistolare.
Deşi numele le este astăzi asociat cu capodopere ale literaturii universale, scriitorii nu au stat toată viaţa doar la masa de lucru, unii dintre ei având chiar meserii de-a dreptul surprinzătoare.
Constantin Brâncuşi şi James Joyce s-au cunoscut în 1929 când autorul irlandez l-a vizitat pe artistul român în atelierul lui din Paris pentru mai multe sesiuni de portrete.
Se pare că anul acesta voi fi un Grinch… literar.
Începând cu boom-ul economic din 1920, Parisul redevenea capitala culturală a Europei, reunind artişti din întreaga lume, precum Pablo Picasso, Salvador Dali, Ernest Hemingway, James Joyce sau Ezra Pound. În Parisul interbelic s-au legat multe prietenii între artişti, una dintre acestea fiind cea dintre americanul Hemingway şi irlandezul Joyce, camarazi de băutură care, deşi nu făceau exces de complimente, s-au respectat mai mult decât se crede.