Constantin Brâncuşi şi James Joyce s-au cunoscut în 1929 când autorul irlandez l-a vizitat pe artistul român în atelierul lui din Paris pentru mai multe sesiuni de portrete.
Întâlnirea dintre Brâncuşi şi Joyce a fost stabilită de editorii de la Black Sun Press din Paris care i-au comandat lui Brâncuşi un set de 8 ilustraţii pentru o ediţie publicată de ei din cartea lui Joyce, „Tales Told of Shem and Shaun”, scrie Adevărul.


Dintre acestea, două îl reprezentau pe scriitor. Prima schiţă a fost respinsă de editori fiind considerată “banală”, dar a doua, mult mai stilizată şi mai abstractă, a fost aleasă ca fiind un „simbol al lui Joyce”. Este vorba despre o spirală şi un grup de linii desenate cu pensula şi cerneală indiană.

James Joyce şi-a dorit un portret „mai straniu”
Criticul de artă V.G. Paleolog care l-a cunoscut pe Brâncuşi la Paris a povestit întâlnirea dintre Joyce şi Brâncuşi:
„Brâncuşi i-a facut câteva portrete, dar Joyce era nemulţumit:
– Domnule Brâncuşi, de ce mă faci aşa de realist? Fă-mi un portret mai straniu, mai potrivit sinelui meu…
Brâncuşi i-a promis că se va mai gândi, iar la următoarea întâlnire l-a întrebat:
-Cum te cheamă?
-Joyce, a răspuns mirat scriitorul.
-Atunci, iată portretul tău!, şi i-a întins spirala.”
Lui Brâncuşi nu îi plăcea să ofere explicaţii despre lucrările sale. Când i se cereau lămuriri, artistul obişnuia să spună: „Du-te la ea, pune mâna, şi apoi ea îţi vorbeşte.”
De-a lungul timpului, zeci de istorici de artă au analizat portretul pe care i l-a făcut lui Joyce: unii consideră că în viziunea lui Brâncuşi spirala sugerează natura labirintică a minţii scriitorului. Alţii văd în spirală un semn sacru care sugerează o scriere şamanică sau care simbolizează perechea, cuplul, cele două principii elementare ale vieţii şi ale lumii: feminin şi masculin.