De fiecare dată când o să mă mai gândesc că poate suntem prea pătimaşi câteodată aici, la anaarecarti.ro,… o să-mi amintesc de Mark Twain şi o să-mi treacă 🙂 .
Artiştii de astăzi sunt mai degrabă reţinuţi când li se cere să-şi dea cu părerea despre operele colegilor de breaslă. În trecut, însă… lucrurile se spunea pe faţă, direct şi, uneori, de-a dreptul brutal.
Mark Twain este pseudonimul literar al lui Samuel Langhorne Clemens. Unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani, este autorul popularelor romane „Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinţ şi cerşetor” sau „Aventurile lui Huckleberry Finn”.
Mark Twain a fost un autor hotărât, încrezător în opera sa, lucru dovedit şi de faptul că a cerut ca autobiografia să îi fie publicată la 100 de ani de la moarte. Autorul avea păreri clare şi în privinţa celor pe care îi respecta sau pe care îi considera lipsiţi de merit literar. O mare problemă a avut-o cu Jane Austen pe care a insultat-o cu mai multe ocazii, scrie Adevărul.
Mark Twain nu-i agrea nici pe T.S. Eliot sau pe Edgar Allan Poe
Mark Twain a vorbit despre opera literară a lui Jane Austen în jurnalul său şi în câteva scrisori. Comentariile sale dezvăluie un nivel înalt de ostilitate faţă de romancieră.
Cea mai timpurie referinţă la aceasta este din 1895, într-un jurnal personal ţinut pe vasul la bordul căruia a traversat Oceanul Indian. Scriitorul o descrie pe Austen drept „complet artificială”. Vorbind despre biblioteca vasului, punctează că este una bună tocmai pentru că nu conţine romanele acesteia.
„Poţi să începi o bibliotecă minunată lăsând-o pe Jane Austen pur şi simplu pe dinafară.”
În biografia autorului, Albert Bigelow Paine îl citează pe Twain cu privire la cum se simţea citind „Mândrie şi prejudecată” sau „Raţiune şi simţire”: „Ca un barman care intră în împărăţia cerurilor”.
Scriitorul american nu s-a oprit însă aici, dezvăluind într-o scrisoare către un prieten o atitudine cu mult mai agresivă:
„De fiecare dată când citesc “Mândrie şi prejudecată”, vreau să o dezgrop şi să îi lovesc craniul cu propria ei tibie”.
Austen nu era singurul scriitor detestat de Twain, alături de aceasta regăsindu-se şi T.S. Eliot sau Edgar Allan Poe. Totuşi, despre acesta din urmă spunea că l-ar fi putut citi, „pe salariu”, dar nu şi pe scriitoarea engleză, căreia îi scria adesea greşit numele – Austin – şi pe care o considera „imposibilă”.
„Vreau adesea să o critic pe Jane Austen, dar cărţile ei mă enervează atât de mult încât nu pot să-mi ascund furia faţă de cititor. Şi deci, trebuie să mă opresc de fiecare dată când încep… Mi se pare un mare păcat că i s-a permis să moară de moarte naturală.”
De ce o ura Mark Twain pe Jane Austen
Criticii literari şi biografii lui Mark Twain nu au căzut de acord cu privire la sursa ostilităţii scriitorului faţă de Austen. În 1920, Van Wyck Brooks considera că astfel de comentarii veneau „ca un act de răzbunare pe Howells”. Romancierul William Dean Howells era prieten apropiat şi editor al lui Twain şi aprecia scrierile lui Austen, fiind primul care a numit-o „divina Jane”.
Scriitorul Brander Matthews considera însă că viziunea artistică a romancierei engleze era prea îngustă, prea restrictivă pentru gustul lui Twain. Ura lui ar fi fost mai degrabă un răspuns la „acceptarea placidă a unei organizări sociale semi-feudale, stratificată ca o prăjitură cu ciocolată în mai multe straturi, cu fosile umane meschine în straturile de la bază”.