Dacă îți amintești, în urmă cu vreo două săptămâni, îmi încheiam recenzia-reportaj la cartea “Casa Suțu. Palatul și fantomele sale” de Nazen Ștefania Peligrad cu o nedumerire personală. Unde a dispărut ceasul care arăta ora invers, marea fiță a cuplului Suțu, pentru care îi bârfea tot Bucureștiul în a doua jumătate a secolului al XIX-lea?!!!
Prezent în toate reportajele și articolele de presă realizate la Palatul Suțu, având dedicate paragrafe întregi în volumul publicat de editura Vremea, ceasul a ales să se ascundă de mine, căci la vizita pe care am făcut-o în celebra clădire pentru a-mi realiza reportajul… ia-l de unde nu-i!
Până și Oliver, colegul de blog, l-a văzut cu ochii lui acum câțiva ani, dovadă fotografiile pe care le-a făcut atunci și pe care le folosesc în articolul meu de astăzi.
Deci? Unde a dispărut?
Așa că am apelat chiar la Nazen Ștefania Peligrad, care nu este doar autoarea acestei monografii a membrilor familiei Suțu, ci și curator de peste 15 ani în cadrul Muzeului Municipiului București, care funcționează în prezent în palat. Și iată ce ne-a spus:
Ceasul se află la un atelier de restaurare. Era defect de câteva decenii bune, așa că anul acesta a fost trimis la reparat. Este un model foarte vechi, nu știu cât va dura să fie gata, dar sigur-sigur se va întoarce la Palat, în locul său inițial, și va indica ora exactă.
Nazen Ștefania Peligrad, curator în cadrul Muzeului Municipiului București
Gata, m-am linistit.
Ceasul Collin, fabricat la Paris în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și decorat cu foiță de aur, este neobișnuit prin mecanismul cu rotație inversă, ora corectă fiind reflectată în uriașa oglindă de Murano care tronează deasupra scării. Prin urmare, indiferent că se aflau la parter sau la etaj, invitații celebrelor serate pe care le organizau soții Suțu puteau să vadă în oglindă când era momentul să plece acasă. Unde puteau să bârfească liniștiți aroganțele familiei care a dăruit Bucureștiului una dintre clădirile sale simbol.
