"Cavernele de oțel (Roboții 2)" de Isaac Asimov - recenzie

„Cavernele de oțel (Roboții 2)” de Isaac Asimov

Primul contact cu romanele SF ale celebrului Isaac Asimov l-am avut în 1993 sau 1994 prin intermediul “Fundației”. Din acel moment și până azi am fost, sunt și voi fi fanul lui Asimov. Am încercat să adun de-a lungul anilor cam tot ce s-a tipărit la noi din opera acestuia. Cărți SF, de știință, o autobiografie sau pur și simplu de curiozități… Dacă scria pe copertă Isaac Asimov era ca și cumpărată.

Cu toate acestea, romanul “Cavernele de oțel” mi-a scăpat printre degete. Și nu o dată, ci de două ori – mă refer aici la edițiile scoase de editura Teora. Nu știu de ce… Așa că atunci când Paladin a început seria de autor Asimov, am pândit apariția Cavernelor…

În „Cavernele de oțel”, personajele vorbesc mult, foarte mult 🙂

Povestea din “Cavernele de oțel” este următoarea: în viitor, oamenii au plecat să cucerească spațiul. Numai că această activitate a fost abandonată după ce primele 50 de planete colonizate au devenit independente și, beneficiind de avansuri tehnologice uriașe, au oprit orice zbor spațial pământean. Astfel s-a ajuns ca în timp ce lumile spațiale sunt subpopulate și foarte bogate, bazându-se exclusiv pe munca roboților, Pământul este suprapopulat, sărac, iar roboții sunt priviți cu ură. Asasinarea unui spațial într-unul dintre orașele de pe Terra duce la declanșarea unei anchete în care Lije Baley, un detectiv pământean, și R Danieel Olivaw, un robot aparținând celor din spațiu, au rolurile principale…

Ca în orice roman de Asimov, personajele vorbesc mult, foarte mult. Și când ai senzația că au terminat ce aveau de spus, mai spun ceva. Numai că – şi este valabil pentru toate romanele scrise de Asimov – acest lucru nu dăunează deloc sănătății poveștii. Din contră… Conversațiile sunt amuzante, interesante și oferă o serie de detalii cu privire la ce înseamnă viața de zi cu zi în metropolele viitorului denumite Caverne de oțel (pe scurt: sunt niște locuri triste, supraaglomerate, unde totul este raționalizat, contorizat și reglementat).

Care este singura problemă a romanului?

Din punctul meu de vedere, singura problemă a romanului este faptul că a fost scris în anii ’50 și acest lucru este evident în fiecare pagină: tehnologia prezentată e depășită (asta ca să fiu draguț), iar prezentarea conflictelor umane și interplanetare aparțin unei alte ere. Abundența clișeelor precum prejudecățile pământenilor cu privire la roboți și la cei din spațiu, comportamentul rigid al robotului, extremismul și disprețul spațialilor la adresa omenirii nu constituie puncte în favoarea cărții.

Însă dacă nu te gândești prea mult la asta și, pur și simplu, lași cartea să te conducă, te poți bucura de un SF mai bătrânesc, dar excelent scris. Mai mult decât atât, poate fi recomandat oricărui începător sau începătoare în ale SF-ului…

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 33

    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 95

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!