„Ţara lui Papură Vodă“ - de unde vine expresia
Tara lui Papura Voda

De unde vine expresia „Ţara lui Papură Vodă“. Două momente istorice complet diferite au creat sensul cunoscut astăzi

În sensul ei larg, expresia „Ţara lui Papură Vodă“ se referă azi la o ipotetică ţară fără stăpân, unde legile nu mai există sau sunt încălcate.

Puţină lume ştie, însă, că la originea expresiei „Ţara lui Papură Vodă“ se află împrejurări istorice concrete. Mai mult decât atât, există chiar două perioade istorice care-şi pot revendica paternitatea expresiei, un dintre acestea implicând un personaj central din os domnesc, iar cealaltă (cea larg acceptată de istorici ca fiind „pista” corectă) având în prim-plan un haiduc oltean, scrie Adevărul.

Vremea cumplită a lui Ştefăniţă „Papură“ Vodă

Cea mai veche referire la personajul Papură Vodă ţine de vremea lui Ştefăniţă Lupu, domnitor al Moldovei între 1 decembrie 1659 şi 29 septembrie 1661. Scurta domnie a acestuia a fost caracterizată de numeroase înfruntări militare cu pretendenţii la tron aduşi de turci şi de tătari, după care au urmat o ciumă şi o foamete cumplită, care au adus haosul peste ţară.

Înţelegând Ştefăniţă Vodă că treace Constantin Vodă Nistrul la Soroca, au ieşit la Colceani cu oastea sa ş-au pus tabăra acolea, însă oastea era pre puţină, că ţara într-aceia foamete era într-aceala anu, cât mânca oamenii papură uscată în loc de pâine, măcinând-o uscată. Şi de pe aceaia foamete porecliia şi pre Ştefăniţă Vodă, de-i zicea Papură Vodă.

Miron Costin, „Letopiseţul Ţării Moldovei”

Haiducul Papură şi „domnia” lui oltenească

O a doua variantă vine din vremea când Imperiul Habsburgic stăpânea Oltenia. Istoricii o consideră, în marea lor majoritate, ca aceasta stă la baza expresiei.

Personajul central al întâmplărilor este un haiduc pe nume Neagu Papură, care a condus, la rugăminţile boierilor, o poteră ce vâna alţi haiduci şi tâlhari la drumul mare, susţine profesorul de istorie Iulian Banea.

Despre acest Neagu Papură se ştie că, împreună cu alţi haiduci celebri ai Olteniei – a dat austriecilor cea mai grea lovitură, în toată perioada cât au stat în Oltenia. Haiducii ar fi confiscat, la Drăgăşani, în anul 1726, vreo 20 de căruţe cu aur. Aurul provenea din taxele strânse de austrieci din Ungaria, Croaţia şi Ardeal.

Incidentul ae fi provocat în imperiu o adevărată prăbuşire financiară care ar fi dus la destituirea banului Craiovei, Gheorghe Cantacuzino. Însă este greu de crezut că austriecii au mers cu o asemenea comoară sute de kilometri spre est, în loc să o ducă direct la Viena. De asemenea, istoria habsburgilor nu face referire la o astfel de catastrofă finaciară.

Iulian Banea, profesor de istorie

Totuşi, potrivit profesorului Banea, după Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718, încheiată între Imperiul Otoman, pe de o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană pe de altă parte, teritoriul actual al Olteniei chiar a avut un statut incert. Oltenia, care nu făcea parte din Imperiul Otoman, a fost cedată Imperiului Habsburgic fără ca domnitorul român de la vremea aceea să aibă vreo reacţie.

Din cauza tentativei austriecilor de a instaura în Valahia Mică (Kleine Walachei) o administraţie proprie, susţinută militar, şi transformarea ei într-o provincie imperială, s-a declanşat o puternică mişcare de rezistenţă. Avea să cuprindă toate toate segmentele societăţii, de la ţărani şi micii meseriaşi, până la comercianţi, mica şi marea boierime.

Incidentul cu parfum de revoluţie

La 1733, un incident violent, cu parfum de revoluţie, avea să ducă la moartea a sute de soldaţi imperiali la Craiova. Este momentul în care habsburgii şi-au retras trupele din Oltenia şi au angajat mercenari localnici. Problema este că noii angajaţi (mulţi dintre ei haiduci reconvertiţi) s-au dovedit total ineficienţi, aşa că în 1735 habsburgii au refuzat să-i mai plătească.

Supăraţi, mercenarii au atacat Craiova, jefuind şi torturând reprezentanţii administraţiei austriece. Apoi au jefuit şi incendiat mai multe case boiereşti. Incidentele i-au determinat pe austrieci să părăsească definitiv Oltenia.

În Craiova, ca şi în toată Oltenia, s-a creat un vid de putere, care avea să ducă la dispariţia Băniei, a doua instituţie politică a ţării ca importanţă, după domnie. După violenţele care au durat câteva luni, societatea caioveană şi-a găsit totuşi un echilibru. Boierii au reuşit să-l convingă pe acelaşi Neagu Papură să conducă o miliţie a pământului, pentru a potoli atacurile haiducilor şi hoţilor.

De la acest Neagu Papură a rămas expresia “Ţara lui Papură Vodă“ care a depăşit cu mult aria Olteniei şi timpul istoric determinat. A intrat în folclor cu sensul peiorativ de ţară fără stăpân, unde legile nu mai există. După alte câteva luni, Neagu Papură a fost înlocuit de boieri şi a luat din nou drumul codrului.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 33

    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 95

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!