A avea memorie de elefant este o expresie foarte cunoscută, dar pe care mulți români o folosesc greșit, necunoscându-i adevăratul sens.
Etichetă: expresii
Chitit sau chitic? Cum am descoperit că le-am folosit greșit toată viața! Varză a fost în capul meu!
Chitit sau chitic? Ambele cuvinte sunt corecte… în funcție de context. Aspect pe care eu însă l-am ignorat toată viața, după cum aveam să descopăr, absolut îngrozită, zilele trecute.
De unde vine expresia „Ţara lui Papură Vodă“. Două momente istorice complet diferite au creat sensul cunoscut astăzi
În sensul ei larg, expresia „Ţara lui Papură Vodă“ se referă azi la o ipotetică ţară fără stăpân, unde legile nu mai există sau sunt încălcate.
Originea surprinzătoare a expresiei „a umbla ca Vodă prin lobodă“
Deşi expresia „a umbla ca Vodă prin lobodă“ sugerează imaginea unui rege umblând de-a valma prin bălării, în esenţă este vorba despre descrierea unui obicei feudal care n-are nicio treabă nici cu loboda şi nici cu vreun domnitor.
Este pleonastică expresia „Crăciun fericit!“? Și, dacă da, care este urarea corectă?
Acum, în plin scandal privind folosirea termenului Crăciun, eu îţi spun sincer că sunt decisă să-l ignor cu desăvârşire (scandalul, nu termenul!) şi să te deranjez cu alt gen de probleme 🙂 . De exemplu: „Crăciun fericit!“. Faci parte, ca şi mine, din grupul celor care au avut mereu impresia că e ceva în neregulă cu această urare?!
Gen. Sau ceva de genu’… – Ce spun specialiştii despre această nouă “modă lingvistică”
Cum am ajuns să folosim “gen/ sau ceva de genul…” oriunde, oricând şi oricum?
De unde vine expresia „a-şi pune cenuşă în cap“
Expresia „a-şi pune cenuşă în cap“ este extrem de folosită în zilele noastre, dar originea ei vine din antichitate, având legătură cu un obicei evreiesc.
De unde vine expresia „a ţine/a sta de şase“. E parte din argoul infractorilor, dar a fost inventată de… aviatori
Conform istoricilor, expresia a fost folosită pentru prima oară de aviatori, în timpul Primului Război Mondial, după care a pătruns în majoritatea limbilor pământului, în toate având aceeaşi conotaţie: „a sta de veghe”.
De unde vine expresia „a nimerit orbul Brăila”?
Explicaţiile a numeroşi istorici şi lingvişti arată că expresia, deşi a intrat în folclor ca fiind legată de oraşul dunărean şi de teama nejustificată că drumul către un loc necunoscut ar putea fi imposibil, s-a referit iniţial la cu totul altceva.
De unde vine expresia „a se da în stambă”? Dar „a drege busuiocul“?
Radu Paraschivescu vorbeşte pe newmoney.ro despre câteva expresii uzuale, pe care le folosim cu toţii în viaţa de zi cu zi, fără să ştim că la origine ele însemnau cu totul altceva. Timpul nu doar că le-a deformat, dar le-a modificat şi sensul.
Cele mai cunoscute expresii şi proverbe în latină. Cum se traduc „Dura lex, sed lex“, „Gaudeamus igitur“ sau „Fiat lux“
Unele expresii din limba latină sunt atât de des folosite încât au fost asimilate vorbirii curente, chiar dacă unii dintre cei care le utilizează nu cunosc semnificaţia lor exactă.
Originea expresiei „a avea scaun la cap“, formularea imposibil de explicat în alte limbi
De-a lungul vremurilor românii au inventat numeroase expresii ciudate, aproape de netradus în alte limbi, cu referire la cap. „A avea scaun la cap” face parte din această colecţie, împreună cu „a umbla cu capul în traistă”, „a-i face capul calendar” sau „cu noaptea-n cap”.
Topul cuvintelor şi expresiilor din limba română folosite incorect. De ce nu „luăm la cunoştinţă“ şi ce înseamnă, de fapt, „locaţie“
Un profesor de limbă română a făcut pentru „Adevărul“ un „top“ al cuvintelor folosite incorect în limba română. Specialistul subliniază că termenii incorecţi devin uzuali, întrucât sunt folosiţi frecvent în varianta greşită.