Uneori, alegerile mele literare mă uluiesc până și pe mine. Lasă că nuvela “O alergare de cai” de Constantin Negruzzi nu era pe lista mea de lecturi nici în viața asta, nici în viața următoare. Dar nici măcar nu știam de existența ei pentru că pentru mine Negruzzi era “tăticul lui Alexandru Lăpușneanul”… și cam atât!
Editura Nemira… Nu știu ce m-aș fi făcut fără tine! Cine mi-ar mai fi dat un Stephen King, o Ursula K. LeGuin, un George R.R. Martin și o serie de romane SF despre care nu știu nimic în afară de faptul că îmi place la nebunie coperta lor? Nimeni!
Am citit “Prea multă fericire” de Alice Munro sau m-am uitat la “Ştirile de la ora 5”? Nu sunt sigură… De ce sunt însă sigură e că de mult n-am mai întâlnit atâta… nefericire în aceeaşi cărticică. Cele 10 nuvele ale laureatei premiului Nobel pentru literatură (2013) sunt, de fapt, o colecţie de întâmplări cumplite pe care, dacă mai treci şi printr-o depresie, mai bine o eviţi.