Știu, știu ce-o să zici: că pentru o cinefilă fricoasă cum mă declar, merg cam des la cinema ca să văd filme de groază. Și sunt înclinată să-ți dau dreptate. Căci, sinceră să fiu, nici eu nu înțeleg cum de am ajuns să-mi ocup locul în sală, cu popcornul regulamentar în brațe, ca să urmăresc Până în zori/ Until Dawn, al cărui afiș m-a determinat să-i scriu imediat colegului de blog care îmi pasase invitația lui: “E horror, nu-i așa?”
La prima vedere, ai zice că, la cât sunt de fricoasă, un monstru hidos, cu dinți mari și limbă roz, care adoră să mănânce capete de oameni, nu ar putea să reprezinte pentru mine un motiv să mă înființez nerăbdătoare în sala de cinema!
Am primit invitația la filmul Trimite-mă la Lună cu o strângere de inimă.
Mie îmi place de Ryan Gosling în primul rând pentru că, în viața reală, a devenit unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Harrison Ford. Care Harrison Ford a condus detașat topul actorilor mei preferați până la apariția filmului Gladiatorul cu Russell Crowe… și, după cum cred că știi deja, de atunci nimic nu a mai fost la fel.
Dacă ne urmărești pe pagina noastră de facebook, atunci ai aflat probabil că, timp de aproape două luni, nu am scos nasul din bibliotecă din cauza unui proiect care m-a confiscat de la toate activitățile mele, inclusiv, uffff… de la citit tot ce aveam eu chef! Însă de Furiosa nu a reușit să mă țină departe!