Autor: Samantha Harvey
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor
Vreau banii inapoi!
Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă
Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)
Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea
TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Polirom
Anul apariției: 2025
Traducere: Dana Crăciun
Am sentimentul că această carte va fi folosită în viitor, când călătoriile în jurul Pământului vor fi ceva banal, de toate agențiile de turism care se vor ocupa de așa ceva. Atunci când vor avea nevoie de o prezentare, de o descriere, de o imagine în cuvinte a Terrei sau vor dori, pur și simplu, să se inspire… vor deschide Orbital și vor lua primul paragraf care le sare în ochi. Și nu vor greși deloc.
Orbital este cartea în care planeta noastră este în postura de mare vedetă. Orice altceva este trimis undeva în spate, iar locul central este ocupat de frumusețea Terrei, o frumusețe la care nu mă așteptam având în vedere cât de poluată ne este planeta în realitate și câte gunoaie plutesc în jurul ei. Nu știu dacă Samantha Harvey chiar asta a vrut, dar pentru mine a citi Orbital a fost ceva de genul… acum sunt la bordul Stației Internaționale și mă uit pe geam la Terra!
O zi din viața astronauților aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale
Asta nu înseamnă că factorul uman este uitat sau abandonat. Orbital prezintă o zi din viața a șase astronauți aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale, înainte ca aceasta să fie dezafectată. Experimente, teste, microbi, cobai, scanări, reparații, exerciții fizice sau… supravegherea creșterii verzei sunt redate foarte științific. Ceea ce nu le face mai puțin fascinante! Totodată, poveștile de viață ale membrilor echipajului, relațiile și discuțiile dintre ei, modul în care viața în spațiu îi afectează și îi schimbă din toate punctele de vedere sunt elemente care au îmbogățit povestea din Orbital.
În acest program în care fusurile orare sunt date complet peste cap (astronauții au parte de patru răsărituri de soare pe oră), cea mai importantă activitate pentru oameni este să observe și să fotografieze spectacolul pe care planeta îl oferă în fiecare oră, în fiecare minut, în fiecare secundă. Și când mai apare și un taifun, spectacolul devine grandios, dar și terifiant. Împreună sau separat, ei observă cum Terra trece din anotimp în anotimp, cum se schimbă continentele, cum norii se plimbă deasupra planetei, cum culorile în care este pictată planeta se modifică neîncetat.
Am fost convins că Orbital este o carte complet diferită
Iar această activitate de observare a Terrei, în timp ce Stația Spațială se învârte în jurul planetei de 16 ori într-o zi, le face tuturor astronauților zilele mai frumoase, mai ușoare. Este ceea ce îi ajută să reziste când ajung la ei dramele de acasă precum decesul unei mame sau distrugerile cauzate de taifun. În ciuda diferențelor legate de trecut, planuri de viitor sau dorințe, oamenii aflați la bordul Stației Spațiale ajung practic să formeze un singur individ. Un individ căruia fiecare zi petrecută în spațiu privind la planeta albastră îi aduce tot timpul aminte de cât de fragilă îi este existența.
Am fost convins că Orbital este o carte complet diferită de tot ce am citit vreodată. Și nu m-am înșelat. Este o carte care m-a purtat într-o călătorie incredibilă în jurul Terrei prezentând planeta în niște imagini uluitor de frumoase, dar totodată mi-a permis să arunc un ochi și la activitățile banale și, în același timp, neobișnuite, ale astronauților.
