Autor: Blake Crouch
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor
Vreau banii inapoi!
Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă
Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)
Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea
TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Rao
Anul apariției: 2022
Traducere: Adriana Bădescu
Când am terminat trilogia “Wayward Pines”, am dorit să citesc tot ce a scris Blake Crouch. Numai că pe măsură ce a trecut timpul, autorul a intrat în umbra altor scriitori consacrați și a romanelor acestora. Însă descoperirea titlului „Materia întunecată” pe raftul cu “Romane de 10 ron” dintr-un chioșc din mall l-a readus în linia întâi a “Cărților pe care trebuie să le citesc imediat”. Și așa am făcut…
Cartea este mititică, subțire, se citește ușor și, deși îţi pune mintea la muncă, o termini în câteva zile, cel mult. Recunosc că începe cam slăbuț. Îți dai seama ce se întâmplă cam cu 50 de pagini înaintea personajului principal. Din fericire, are suficiente răsturnări de situații care să te țină lipit de ea. Practic, o jumătate de carte nu este altceva decât o cursă disperată pentru supraviețuire care implică, printre altele, ciumă, îngheț, asasini și chiar lupi înfometați. 🙂
Eroul cărții este Jason Dessen, un profesor de fizică la un colegiu din Chicago. Deși în tinerețe visa să zguduie ireversibil și iremediabil comunitatea științifică, acum are o viață liniștită şi o familie frumoasă și iubitoare: o soție și un băiat adolescent.
„Materia întunecată” – care este momentul slab al cărţii?
Totul se schimbă când este răpit de un necunoscut, drogat și abandonat într-o uzină părăsită. Când își revine, se află într-un spital, înconjurat de necunoscuți care par să-l cunoască de foarte mult timp. Haosul devine deplin când descoperă că nu mai predă, ci este un geniu al fizicii. Că este implicat într-un experiment legat de universurile paralele. Soția sa nu mai este soția sa. Băiatul său nici nu a existat vreodată. Iar orașul Chicago în care s-a trezit este diferit de orașul Chicago în care și-a trăit viața.
Aici apare momentul când punând cap la cap câteva cuvinte de pe o pagină, o propoziție de pe alta, o întrebare și o afirmație din capitole diferite, realizezi ce se întâmplă. Asta în timp ce Jason se dă cu capul de toți pereții încercând să decidă dacă a înnebunit sau nu. Acesta este practic momentul slab din toată cartea.
Jason începe o călătorie prin versiuni de coșmar ale existenței sale
După ce realizează că se află într-un univers paralel în care Jasonul de aici, un mega savant, a descoperit cum să călătorească într-o infinitate de universuri paralele, și lucrul cel mai important, l-a înlocuit în universul din care vine el furându-i viața, profesorul Jason decide să se întoarcă acasă cu orice preț. Așa începe o călătorie prin versiuni de coșmar ale existenței sale. Și cum există o infinitate de universuri, tot așa există o infinitate de situații în care călătoria sa poate să aibă un final nefericit.
Și la un moment dat ajunge acasă. În clipa aceasta, mă așteptam la o bătaie, o urmărire, o luptă, un discurs moralizator, ceva! Dar Blake Crouch a avut o altă idee. O idee mult mai bună decât tot ce mi-am imaginat eu și care practic a relansat acțiunea cărții. Acțiune care continuă să fie întunecată, bizară și, în mod neașteptat, chiar amuzantă. Dar, lucru cel mai important, complet neobișnuită. Nu m-am așteptat la așa ceva, iar acest lucru a contribuit din plin la starea de “Nu Pot Să Abandonez Această Carte Deși Este Ora 2.00 Dimineața”!!!
“Materia întunecată” este genul de roman care evidențiază un lucru adesea trecut cu vederea. Timpul nostru este cel mai important lucru din viața noastră, așa cum este ea cu bune și rele, și trebuie să profităm de el cât putem. Căci niciodată nu o sa știm când o să apară vreo versiunea de-a noastră dintr-un univers paralel dispusă să facă orice pentru a ne fura viața care i se pare mult mai atrăgătoare decât cea trăită de ea până atunci. Fiți vigilenți! Atât am avut de spus 🙂 !
