Când am terminat trilogia “Wayward Pines”, am dorit să citesc tot ce a scris Blake Crouch. Numai că pe măsură ce a trecut timpul, autorul a intrat în umbra altor scriitori consacrați și a romanelor acestora. Însă descoperirea titlului „Materia întunecată” pe raftul cu “Romane de 10 ron” dintr-un chioșc din mall l-a readus în linia întâi a “Cărților pe care trebuie să le citesc imediat”. Și așa am făcut…
“Ultimul oraș” este… ultimul volum din trilogia “Wayward Pines” alcătuită dintr-o primă carte absolut senzațională și o a doua complet dezamăgitoare. Cum aș putea descrie acum “Ultimul oraș”: e mult, mult prea scurt și mult, mult prea bun! Deși nu se ridică la nivelul primei cărți, ei bine, Blake Crouch reușește să-și spele toate păcatele din cartea anterioară. Înainte de a începe recenzia trebuie să spun: dacă vrei să te apuci de această serie nu citi nici o recenzie! Nu discuta cu nimeni despre ea! Nu încerca să afli detalii despre carte! Cu cât vei ști mai puține, cu atât îți va plăcea mai mult. Nu lăsa pe nimeni să-ți strice plăcerea de a afla ce se ascunde în spatele orașului Wayward Pines. De fapt nici nu citi recenziile mele! Du-te, fă rost de primul volum și treci la citit! Astea fiind spuse, să trecem la recenzie…
După ce am terminat “Orașul din munți”, am ezitat să mă apuc de volumul următor intitulat “Șeriful”. Motivul? “Orașul…” a fost atât de bine scris încât nu eram sigur că a doua parte se va ridica la acelaşi nivel.
Trebuie să recunosc: atunci când văd o copertă de carte cu o ilustrație ieșită din comun, sunt 100% convins să o răsfoiesc. Nu contează dacă nu am auzit de autorul respectiv sau dacă titlul nu îmi spune nimic, imaginea de pe copertă are asupra mea o putere căreia nu-i pot rezista. Așa a fost și cu “Orașul din munți”. Ilustrația face toți banii. Oare și cartea? Ei bine, răspunsul este DA. De fapt, dacă ai savurat, ca mine, seriale precum “Zona Crepusculară”, “The Ray Bradbury Theater”, “Lost” și “Twin Peaks”, sunt sigur că “Orașul din munți”o să-ți placă și ție.