Omul de ştiinţă britanic Charles Darwin a pus bazele evoluţionismului şi teoriei selecţiei naturale. Munca sa a schimbat radical modul în care omenirea s-a raportat la mediul înconjurător, teoriile sale fiind preluate şi în economie, etică sau sociologie.
Charles Robert Darwin s-a născut pe 12 februarie 1809 într-o familie înstărită şi influentă. Bunicul din partea mamei a fost un producător important de porţelanuri, în timp ce bunicul patern a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din Anglia secolului al XVIII-lea.
Geniul lui Darwin, care a reuşit să explice de o manieră cât se poate de simplă originea speciilor, a trecut neobservat în tinereţea sa, scrie descopera.ro. Robert, tatăl savantului, obişnuia să-i spună că este „ruşinea familiei”. De profesie medic, Robert l-a trimis pe Darwin să studieze tot medicina la Universitatea Edinburgh. Când Charles a decis să se mute la teologie, la Cambridge, tatăl său ar fi răbufnit.
Charles Darwin, demolat de propriul tată
”Nu îţi pasă de nimic altceva în afara de a trage cu arme, câini şi a prinde şobolani. Te vei face de ruşine, pe tine şi pe întreaga ta familie”, i-ar fi spus Robert fiului său, înainte ca acesta să plece, în 1831, într-o expediţie ştiinţifică de cinci ani la bordul navei HMS Beagle. Observațiile pe care le-a făcut în timpul expediţiei se vor concretizeza într-o teorie care avea să-i asigure un loc în istorie.
În acea epocă, majoritatea europenilor credeau că lumea a fost făcută de Dumnezeu în şapte zile, aşa cum este descris în Biblie. În timpul voiajului pe mare, Darwin a citit ”Principiile geologiei” de Lyell, carte care sugera că fosilele găsite în roci reprezentau dovezi ale faptului că au existat animale care au trăit pe pământ în urmă cu mii sau chiar milioane de ani. Argumentul a fost întărit în mintea lui Darwin de diversitatea de faună şi de caracteristici geologice pe care le-a observat în timpul călătoriei sale.
Charles Darwin suferea de rău de mare
Cu toate că voiajul avea să-i deschidă ochii, călătoria s-a dovedit una dificilă pentru tânărul Darwin. Un lucru mai puţin cunoscut despre Darwin este răul de mare de care el suferea. Pe de altă parte, boala l-ar fi obligat să petreacă mai mult timp pe uscat, observând lucruri care aveau să-l ajute să-şi formuleze teoria. Ingrată s-ar fi dovedit şi compania de la bordul HMS Beagle. Omul de ştiinţă nota în autobiografia sa că membrii echipajului obişnuiau să-l ridiculizeze din cauza credinţei sale că Biblia reprezintă ”autoritatea finală” în materie de moralitate.
La întoarcerea în Anglia, în 1836, Darwin a încercat să formuleze o explicaţie pentru observaţiile sale. Influenţat de ideile lui Malthus, el a propus o teorie a evoluţiei bazată pe principiul selecţiei naturale. Animalele sau plantele care se adaptează cel mai bine la mediul înconjurător au şanse mai mari de a supravieţui şi de a se reproduce, transmiţând mai departe caracteristicile genetice de care au nevoie urmaşii lor pentru a supravieţui la rândul lor. În timp, speciile ajung astfel să se schimbe.
Darwin a lucrat la teoria sa mai bine de 20 de ani. După ce a aflat despre un alt naturalist cu idei similare, Alfred Russel Wallace, cei doi au făcut un anunţ comun în legătură cu rezultatele cercetărilor, în 1859. Un an mai târziu, Darwin a publicat ”Originea speciilor prin selecţie naturală”, o carte extrem de controversată deoarece, prin extensie logică, insinua că homo sapiens sunt la rândul lor o formă evoluată a unui alt animal.
O listă de motive pro şi contra căsniciei
Savantul s-a căsătorit cu verişoara sa primară, Emma Wedgwood. Ei au avut zece copii, însă trei dintre ei au murit înainte de a împlini 10 ani.
Darwin ar fi făcut o listă de motive pro şi contra căsniciei. Printre lucrurile care îl nemulţumeau se număra faptul că nu ar mai fi avut timp să citească seara. Compania şi copiii reprezentau motive pro, Darwin concluzionând că lucrurile pozitive le întrec pe cele negative.
Cu toate că a fost o persoană religioasă în tinereţe, lucrurile pe care le-a văzut în expediţia sa au ştirbit din credinţa în divinitate.
Darwin a fost îngrozit de sclavie şi de condiţiile precare în care trăiau oamenii din alte părţii ale mapamondului. Se crede că omul de ştiinţă a renunţat definitiv la credinţa în Dumnezeu în momentul în care fiica sa, Annie Darwin, s-a îmbolnăvit şi a murit de scarlatină. ”Am pierdut bucuria gospodăriei şi mângâierea noastră la bătrâneţe… Oh, de-ar putea şti acum cât de profund iubim şi vom iubi mereu faţa ei veselă”, a mărturisit Darwin.
Darwin a murit pe 19 aprilie 1882 şi a fost înmormântat la Westminster Abbey.
Ştiaţi că:
1. Unii savanţi dau vina pe teoriile lui Darwin pentru ”greşelile” capitalismului. Cei care au îmbrăţişat teoria evoluţiei şi a selecţiei naturale au transferat principiile sale în economie. Aşa a luat naştere darwinismul social. Adepţii acestui curent credeau că succesul sau eşecul unei persoane este similar luptei pentru supravieţuire a animalelor. Darwinismul social descuraja asistenţa din partea guvernelor, activităţile caritabile sau alte activităţi de natură să-i ajute pe cei săraci. Ei erau de părere că specia umană devine mai puternică dacă persoanele inadaptate dispar.
2. Darwin a fost şi un psiholog strălucit. În timpul expediţiei sale de cinci ani, el a făcut o serie de observaţii pertinente legate de modul similar în care oamenii din orice colţ al lumii exprimă o serie de emoţii de bază. Aceste observaţii au ajutat la dezvoltarea teoriei emoţiilor universale.
3. În studenţie, Darwin ar fi făcut parte dintr-un club culinar, fiind pasionat de cărnuri ”exotice”. Printre delicatesele preferate de savantul britanic se numărau păsările, în special uliii şi stârcii.
4. Darwin este autorul unui experiment secret de construire a unui ecosistem complet funcţional, pe o insulă vulcanică folosită de Marina Regală Britanică. Omul de ştiinţă a descoperit peticul de pământ în timp călătoriei sale de la bordul navei HMS Beagle şi a decis să transforme bucata de ”cenuşă” într-o oază verde.
5. O femeie pe numele Elizabeth Hope a răspândit un zvon conform căruia, pe patul de moarte, Darwin s-ar fi întors la creştinism. Familia susţine însă că savantul şi-a apărat teoria până la ultima suflare.