Autorităţile locale nu reuşesc să ajungă la o înţelegere cu proprietarii pentru transformarea imobilului în care s-a născut Duiliu Zamfirescu în casă memorială.


Autorităţile locale nu reuşesc să ajungă la o înţelegere cu proprietarii pentru transformarea imobilului în care s-a născut Duiliu Zamfirescu în casă memorială.

„Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă“ – este unul dintre cele mai cunoscute citate din Ion Creangă. Prin opera sa, marele povestitor a lăsat însă posterităţii o bogată colecţie de înţelepciune populară.

„Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung“ (1521) este cel mai vechi document păstrat scris în limba română. Scrisoarea a fost descoperită în anul 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Braşovului şi regăsită după 1900 de Nicolae Iorga, care a studiat-o ca material documentar privind istoria noastră.

Scriitorul Alexandru Vlahuţă a trecut în viaţa de familie prin trei căsătorii. Prima dată şi-a unit destinele cu Ida Pagano, fiica profesorului său de italiană F. Pagano, cu care a convieţuit şapte ani. Apoi a fost căsătorit opt ani cu Margareta Dona, fiica fostului şef de Stat Major al Armatei Române între 1884-1886, generalul Nicolae Dona.

În secolul XX, un val de intelectuali români părăsea ţara şi se stabilea în Paris, acolo unde se formase nucleul cultural european. Pictori, scriitori, sculptori, muzicieni şi foşti oameni politici s-au aşezat sau au trăit o perioadă acolo, creându-şi operele şi stabilind relaţii de prietenie cu alţi intelectuali. Pe români, traiul în Franţa i-a făcut să îşi perceapă altfel ţara – prin comparaţie. Iar unele percepţii sunt valabile şi azi.

Mărţişorul, casa superbă cu 20 de camere pe care Tudor Arghezi a construit-o în mai mult de zece ani, găzduia o vedetă în toată regula. Zdreanţă era cel mai cunoscut câine din curtea familiei Arghezi, dar şi cel mai iubit, după cum povestesc apropiaţii familiei.

Criticii au fost zgârciți cu Profira Sadoveanu. Activitatea literară a fiicei lui Mihail Sadoveanu e amintită laconic în câte două trei-fraze ori e ascunsă prin subsidiare, ca un apendice al operei tatălui ei.

Teiul lui Mihai Eminescu este, probabil, cel mai bătrân copac din zona Copou, din Iaşi, dar şi unul dintre cei mai importanţi arbori-monument de pe teritoriul României.

Potrivit unor mărturisiri făcute de romancier, acesta a lucrat la opera sa cea mai cunoscută timp de şapte ani. Mai multe personaje din carte sunt reale.

Liviu Rebreanu a fost, în realitate, un romantic incurabil.

Cei mai mulţi scriitori români celebri nu şi-au câştigat pâinea de zi cu zi din scris. Au avut meserii diverse şi au deţinut funcţii fără nicio legătură cu activitatea literară. De exemplu, Panait Istrati a lucrat ca zugrav, Rebreanu a fost ajutor de notar.

Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române, a murit la 31 decembrie 1889, la vârsta de 52 de ani. Bolnav de epilepsie şi devastat de moartea bunului său prieten Mihai Eminescu, Creangă şi-a găsit şi el sfârşitul în tutungeria fratelui său Zahie, doar cu câteva ore înainte de trecerea în noul an.

Moartea lui Caragiale ascunde, în continuare, câteva mistere.

Ne ştii deja… Cum primim un mesaj de la scriitorii despre care vorbim aici, ne şi repezim să-l publicăm pe blog! 🙂

Marin Preda, descris în epocă drept un tip rece, calculat, bănuitor, era, în fibra lui intimă, un bărbat extrem de sensibil, de delicat, de vulnerabil…