Teiul lui Mihai Eminescu este, probabil, cel mai bătrân copac din zona Copou, din Iaşi, dar şi unul dintre cei mai importanţi arbori-monument de pe teritoriul României.
Conform afirmaţiilor făcute în trecut de profesorul Mandache Leocov (fost director al Grădinii Botanice din Iaşi), Teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuşi Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor pentru Grădina Copou.
Asachi: „La umbra acestui tei, ieşenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet Mihai Eminescu, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. După plecarea lui la Bucureşti, ieşenii au botezat acest arbore Teiul lui Eminescu„.
În faţa teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu.
Teiul lui Mihai Eminescu, rupt de o furtună în 1953
Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni, curăţat şi sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 şi, respectiv, 2014.
„Teiul lui Eminescu este introdus în categoria monumentelor. Toate lucrările de susţinere şi întreţinere trebuie efectuate cu acordul Academiei Române. De exemplu, orice toaletare trebuie făcută în acest mod. Nu pot tăia o creangă de acolo fără acel acord. Din Teiul lui Eminescu au răsărit lăstare, chiar dacă arborele iniţial este extrem de vechi. De-a lungul timpului, el a fost revitalizat de către specialişti”, a precizat Laurenţiu Ivan, şeful DSPM Iasi, instituţia care are în administrare Parcul Expoziţiei, din Copou.
Conform ziare.com, teiul lui Eminescu din Iaşi este vizitat în fiecare an de mii de turişti, dar şi de localnici. Autorităţile fac tot posibilul ca arborele, care ar fi depăşit demult vârsta de jumătate de mileniu, să fie ţinut în viaţă, mai ales că, în mod miraculos, prin interiorul trunchiului putrezit au început să crească rădăcini care pătrund în pământ.
Celebrul tei este unul argintiu (Tilia tomentosa Moench) cu o vârstă estimată la 540 de ani, potrivit unei expertize ştiinţifice efectuate în 2013 de către biologul Ionel Lupu.
Arborele supravietuieşte astăzi graţie unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ.
Felicitări , celor care au contribuit la menținerea în viață a acestui arbore! El este o părticică din istoria poporului român !