Limba română are capcane în care cad mulţi dintre utilizatorii săi nativi nu doar în scriere, ci şi în comunicarea orală, motiv pentru care apar frecvent greşeli de exprimare. Cum ar fi acest buclucaș Îmi cer scuze.


Limba română are capcane în care cad mulţi dintre utilizatorii săi nativi nu doar în scriere, ci şi în comunicarea orală, motiv pentru care apar frecvent greşeli de exprimare. Cum ar fi acest buclucaș Îmi cer scuze.

Sensul iniţial al proverbului „Ai carte, ai parte“ nu avea nicio legătură cu semnificaţia actuală. Abia târziu, când oamenii de rând au început să aibă acces la educaţie, deci şi la salariu şi prestigiu în societate, semnificaţia semantică a evoluat.

Îţi pomeneam la un moment dat de cuvinte împrumutate din alte limbi pe care le folosim des, dar nu întotdeauna corect. Vestea proastă e că articolul respectiv nu conţinea decât o parte din listă 🙂 . Vestea bună e că, iată!, am revenit cu completări.

Dilema Paşte/Paşti revine în actualitate. Cei care doresc să adreseze urări corecte celor dragi trebuie să ştie că ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite.

Expresia „avocatul Diavolului“ defineşte o instituţie a Bisericii Catolice, dar şi un fel de personalitate. Cei care sunt denumiţi astfel sunt în permanenţă în contradicţie cu oamenii din jur şi încearcă să găsească răspunsuri concrete pentru toate problemele cu care se confruntă.

Cele mai căutate cuvinte în dexonline, luni, înaintea şi în timpul simulărilor evaluării naţionale şi bacalaureatului susţinute de elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au fost ”pretutindeni/ pretutindenea”, ”a zări/zărit”. Dar, surpriză! Pe durata examenelor reprezentanţii platformei au înlocuit definiţiile pentru aceste cuvinte, care se regăseau în subiecte.

Una dintre cele mai cunoscute expresii la români este „a freca menta”, cu înțelesul de „lene, comoditate, muncă în dorul lelii”. Spre deosebire de unele expresii a căror origine nu poate fi stabilită cu exactitate, ci mai mult intuită, în această situație exista informații precise.

În lumea aceasta de “corect” şi “greşit”, există cuvinte care se încăpăţânează să fie însoţite doar de primul adjectiv. Asta deşi le întâlneşti în două variante şi parcă ai totuşi o strângere de inimă să le foloseşti aşa… cum s-o nimeri. Dar, surpriză!, specialiştii susţin că ambele forme sunt corecte, recomandându-ţi-o totuşi pe prima (că doar nu degeaba sunt specialişti 🙂 !).

Un profesor de limbă română a făcut pentru „Adevărul“ un „top“ al cuvintelor folosite incorect în limba română. Specialistul subliniază că termenii incorecţi devin uzuali, întrucât sunt folosiţi frecvent în varianta greşită.

Când românul a încercat să împace şi capra, şi varza… în cazul unor cuvinte împrumutate din alte limbi, au apărut dubletele. Ambele variante – un cuvânt adaptat la limba noastră, celălalt fiind chiar forma împrumutată – sunt acceptate de specialişti ca fiind corecte, prin urmare nu greşeşti indiferent cum o dai.

Nemții de la Porsche au creat un clip de doar 15 secunde în care explică cum se pronunță corect numele mărcii.

Sunt cuvinte pe care le folosim des, dar nu întotdeauna corect. Poate pentru că fiind împrumutate din alte limbi, simţim nevoia să păstrăm pronunţia sau scrierea lor iniţială.

Cum facem diferenţa între un bucureştean şi un ardelean sau un moldovean?

Doamna profesoară e supărată: nepoţica ei vine de la şcoală şi se străduieşte toată ziua să pronunţe „ea”, „el”, „ei”, „este” FIX aşa cum se scriu! Rezultatul? Fetiţa se chinuieşte efectiv să scoată acel „e” curat, totul numai pentru că aşa vrea învăţătoarea sa.

Multe minunăţii ies la iveală în timpul discuţiilor mele cu doamna profesoară.