Sunt cuvinte pe care le folosim des, dar nu întotdeauna corect. Poate pentru că fiind împrumutate din alte limbi, simţim nevoia să păstrăm pronunţia sau scrierea lor iniţială.
Însă, ca toate celelalte aspecte ale limbii române, au fost şi ele reglementate, prin urmare avem nevoie de un specialist care să ne arate unde greşim. Iar pentru aceasta echipa de la anaarecarti.ro o are pe doamna profesoară 🙂 .
Prin urmare, mai jos prima parte din lista cuvintelor pe care le-am împrumutat de la alţii şi pe care le greşim cel mai des.
bistrou (mic restaurant (– din fr. bistro) s. n., art. bistroul; pl. bistrouri (nu: bistro)
bonjur (cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua (– din fr. bonjour) interj.
bonsoar (cuvânt de salut echivalent cu bună seara (– din fr. bonsoir) (fam.) (-soar) interj., s. n.
boxer (sportiv care practică boxul1; pugilist (– din fr. boxeur) s. m., pl. boxeri (nu: boxeur)
bufeu (senzație de căldură intensă întâlnită în disfuncții vegetative, în special în cursul menopauzei; ♦ aer care iese pe gură; ♦ mișcare bruscă și trecătoare, acces, răbufnire (– din fr. bouffée) s. n., art. bufeul; pl. bufeuri (nu: bufe)
cangrena (a se ~) (despre țesuturile unui organism animal) a suferi o cangrenă, a se distruge, a putrezi (– din fr. gangrener, it. cancrenare) vb. de conjugarea I, refl., ind. prez. 3 se cangrenează (este întotdeauna reflexiv; nu: a se gangrena)
cangrenă (necroză combinată cu putrefacție a unor țesuturi sau organe (– din fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena) s. f., g.-d. art. cangrenei; pl. cangrene (nu: gangrenă)
cangrenos (cu aspect de cangrenă, ca o cangrenă, de natura cangrenei (– din fr. gangreneux) adj. m., pl. cangrenoși; f. cangrenoasă, pl. cangrenoase (nu: gangrenos)
cargou (cargobot (– din fr. cargo) s. n., art. cargoul; pl. cargouri (nu: cargo)
carou (de obicei la pl.) pătrățel imprimat pe (sau țesut în) unele stofe, format din dungi de altă culoare decât fondul (– din fr. carreau) s. n., art. caroul; pl. carouri
(dar: caro (culoare la cărțile de joc, însemnată prin romburi roșii (– din fr. carreau) s. n., art. caroul; pl. carale/carouri)
cazinou (local public cu restaurant, cu săli pentru jocuri (de noroc), de dans, de spectacole etc. (– din fr. casino) s. n., art. cazinoul; pl. cazinouri (nu: cazino)
chermeză (petrecere (în aer liber), cu muzică și dans (– din fr. kermesse) s. f., g.-d. art. chermezei; pl. chermeze (nu: chermesă)
congresmen (membru al Congresului Statelor Unite ale Americii (– din engl. congressman) s. m., pl. congresmeni (nu: congresman)
consilia (a ~) (tranz.) a sfătui (– din fr. conseiller, lat. consiliari) (-li-a) vb. de conjugarea I, ind. prez. 3 consiliază, 1 pl. consiliem (-li-em); conj. prez. 3 să consilieze; ger. consiliind (-li-ind) (nu: a conseia)
container (1. ambalaj în formă de rame, lăzi etc. care servește la transportul materialelor sau al produselor; 2. recipient destinat încărcării utile a unei rachete (– din engl. container) (-tai-) s. n., pl. containere (nu: conteiner; conteinăr; containăr)
corigibil (care se poate corija (– din fr. corrigible) adj. m., pl. corigibili; f. corigibilă, pl. corigibile (nu: corijibil)
corner (lovitură din colțul terenului, la fotbal, care se acordă echipei în atac, dacă un jucător din apărare trimite mingea în spatele liniei propriei porți (– din engl., fr. corner) s. n., pl. cornere (nu: cornăr)
crochiu (desen rapid care indică în câteva linii trăsăturile principale ale unei figuri, ale unui obiect, ale unui peisaj etc.; schiță (1) (– din fr. croquis) s. n., art. crochiul; pl. crochiuri (nu: crochi)
cupeu (1. trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei; 2. compartiment de călători într-un vagon de cale ferată (– din fr. coupé) s. n., art. cupeul; pl. cupeuri (nu: cupe)