O mică listă de cuvinte… speciale: “circulă” în două variante, ambele sunt corecte, dar specialiştii ţi-o recomandă totuşi pe prima :) - Ana are carti!

O mică listă de cuvinte… speciale: “circulă” în două variante, ambele sunt corecte, dar specialiştii ţi-o recomandă totuşi pe prima :)

În lumea aceasta de “corect” şi “greşit”, există cuvinte care se încăpăţânează să fie însoţite doar de primul adjectiv. Asta deşi le întâlneşti în două variante şi parcă ai totuşi o strângere de inimă să le foloseşti aşa… cum s-o nimeri. Dar, surpriză!, specialiştii susţin că ambele forme sunt corecte, recomandându-ţi-o totuşi pe prima (că doar nu degeaba sunt specialişti 🙂 !).

ablație/ablațiune (a-bla-ți-e/-ți-u-) s. f., art.  ablația (-ți-a)/ablațiunea, g.-d. art. ablației/ablațiunii; pl. ablații/ablațiuni, art. ablațiile (-ți-i-)/ablațiunile

abstracție (-ți-e)/(lucru abstract) abstracțiune (-ți-u-) (dar numai: a face abstracție) s. f., art.  abstracția (-ți-a)/abstracțiunea, g.-d. art. abstracției/abstracțiunii; pl. abstracții/abstracțiuni, art. abstracțiile (-ți-i-)/abstracțiunile

aducție/aducțiune (-ți-e/-ți-u-) s. f., art. aducția (-ți-a)/aducțiunea, g.-d. art. aducției/aducțiunii; pl. aducții/aducțiuni, art. aducțiile (-ți-i-)//aducțiunile

dicție (-ți-e)/dicțiune (-ți-u-) s. f., g.-d. art. dicției/dicțiunii; pl. dicții/dicțiuni

glaciație (-ci-a-ți-e)/glaciațiune (-ci-a-ți-u-) s. f., art. glaciația (-ți-a)/glaciațiunea, g.-d. art. glaciației/glaciațiunii; pl. glaciații/glaciațiuni, art. glaciațiile (-ți-i-)/glaciațiunile

interglaciație/interglaciațiune s. f. (-ci-a-ți-u-) s. f., g.-d. art. interglaciației/interglaciațiunii; pl. interglaciații/interglaciațiuni

radiotransmisiune/radiotransmisie (-di-o-tran-smi-si-u-/-trans-mi-//-si-e) s. f., g.-d. art. radiotransmisiunii/radiotransmisiei;  pl. radiotransmisiuni/radiotransmisii

transmisie (tran-smi-si-e/trans-mi-)/transmisiune1 (tran-smi-si-u-/trans-mi-) (transmitere, mecanism) s. f., g.-d. art. transmisiei/transmisiunii; pl. transmisii/transmisiuni

vexațiune (-ți-u-)/vexație (-ți-e) (livr.) s. f., g.-d. art. vexațiunii/vexației; pl. vexațiuni/vexații

 

ablație/ablațiune (1. transportare (prin acțiunea vântului, a apelor sau a ghețarilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor; 2. îndepărtare chirurgicală a unui organ, a unui membru al corpului omenesc, a unei tumori etc.; 3. fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanță, devenind incandescent prin frecarea cu aerul) (a-bla-ți-e/a-bla-ți-u-) s. f., art. ablația (-ți-a)/ ablațiunea, g.-d. art. ablației/ablațiunii; pl. ablații/ablațiuni, art. ablațiile (-ți-i-)/ablațiunile

abstracție (-ți-e)/abstracțiune (-ți-u-) (dar numai: a face abstracție) (abstractizare; (concr.) lucru abstract; ◊ expr. a face abstracție (de) = a nu lua în considerare; a ignora) s. f., art. abstracția (ab-strac-ți-a)/abstracțiunea (ab-strac-ți-u-), g.-d. art. abstracției/abstracțiunii; pl. abstracții/abstracțiuni, art. abstracțiile (-ți-i-)/ abstracțiunile

aducție/aducțiune (1. construcie hidrotehnică destinată transportării unui fluid de la punctul de captare până la cel de folosire; 2. mișcare efectuată de un mușchi aductor) (-ți-e/-ți-u-) s. f., art. aducția (-ți-a)/aducțiunea, g.-d. art. aducției/ aducțiunii; pl. aducții/aducțiuni, art. aducțiile (-ți-i-)/aducțiunile

dicție (-ți-e)/dicțiune (-ți-u-) (modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele; ♦ (în teatru, cinematografie etc.) arta de a pronunța corect și clar un text) s. f., art. dicția (-ți-a)/dicțiunea, g.-d. art. dicției/dicțiunii; pl. dicții/dicțiuni, art. dicțiile (-ți-i-)/ dicțiunile

direcție2 (-ți-e)/(înv.) direcțiune (1. acțiunea de a conduce, de a dirija (o instituție, o întreprindere etc,); conducere; 2. post, funcție de director2; (p. ext.) durata acestei funcții; 3. organ de conducere a unei întreprinderi, a unei instituții etc.; ♦ subdiviziune în cadrul unui minister, a unui organ central care conduce o anumită ramură de activitate; 4. biroul directorului2) s. f., art. direcția (-ți-a)/direcțiunea, g.-d. art. direcției/ direcțiunii; pl. direcții/direcțiuni, art. direcțiile (-ți-i-)/direcțiunile

funcție2 (func-ți-e)/funcțiune (func-ți-u-) (1. (gram.) rolul sintactic pe care îl îndeplinește un cuvânt într-o propoziție; 2. ansamblu de proprietăți chimice ale unui compus, determinate de o anumită grupă de atomi din moleculă; 3. (fiziol.) activitate proprie a fiecărui organ, aparat, țesut din organismele vii; 4. (log.) operație care, prin aplicare asupra unui argument, îi conferă acestuia o valoare corespunzătoare; 5. subprogram care calculează și îi întoarce subprogramului apelant o singură valoare (– din fr. fonction, lat. fonctio, -onis (cf. it. funzione) s. f., g.-d. art. funcției/funcțiunii; pl. funcții/funcțiuni

glaciație (-ci-a-ți-e)/glaciațiune (-ci-a-ți-u-) (interval rece din perioada glaciară, caracterizat prin dezvoltarea intensă a ghețarilor; (p. ext.) proces de intensă dezvoltare a ghețarilor, caracteristic acestui interval) s. f., art. glaciația (-ți-a)/glaciațiunea, g.-d. art. glaciației/ glaciațiunii; pl. glaciații/glaciațiuni, art. glaciațiile (-ți-i-)/glaciațiunile

interglaciație (-ci-a-ți-e)/interglaciațiune (-ci-a-ți-u-) (interval de timp cu climă caldă în pleistocen, cuprins între două glaciații; interglaciar2) s. f., art. interglaciația (-ți-a)/ interglaciațiunea, g.-d. art. interglaciației/interglaciațiunii; pl. interglaciații/ interglaciațiuni,  art. interglaciațiile (-ți- i-)/interglaciațiunile

nervație2/nervațiune (tehn.) nervatură) (-ți-e/-ți-u-) s. f., art. nervația (-ți-a)/ nervațiunea, g.-d. art. nervației/nervațiunii; pl. nervații/nervațiuni, art. nervațiile (-ți-i-)/ nervațiunile

radiotransmisiune/radiotransmisie (1. transmitere la distanță prin unde electromagnetice a unor sunete, a unor semnale sau a unor imagini; 2. (impr.) transmisie de radiodifuziune; programul transmis printr-un sistem de radiodifuziune) (-di-o-tran-smi-si-u-/-trans-mi-//-si-e) s. f., g.-d. art. radiotransmisiunii/radiotransmisiei; pl. radiotransmisiuni/ radiotransmisii

transmisie (tran-smi-si-e/trans-mi-si-e)/transmisiune1 (tran-smi-si-u-/trans-mi-si-u-) (I. faptul de a transmite; trecere a energiei, a radiațiilor, a undelor dintr-un loc în altul, fără deplasarea surselor acestora; ♦ emisiune radiofonică; II. ansamblu de organe de mașini, de mecanisme, dispozitive etc. cu ajutorul cărora se transmite mișcarea de la un organ de mașină la altul sau de la o mașină la alta) s. f., art. transmisia (-si-a)/ transmisiunea, g.-d. art. transmisiei/transmisiunii; pl. transmisii/transmisiuni, art. transmisiile/ transmisiunile

vexațiune (-ți-u-)/vexație (-ți-e) (faptul de a vexa; vorbă, faptă, atitudine care supără, jignește, contrariază) (livr.) s. f., g.-d. art. vexațiunii/vexației; pl. vexațiuni/vexații

 

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 33

    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 95

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!