“Toată literatura americană modernă se trage dintr-o carte a lui Mark Twain, intitulată Huckleberry Finn. Înainte de asta nu era nimic. Și de atunci n-am mai avut nimic atât de bun”.
Citatul de mai sus îi aparține lui Ernest Hemingway, care nu cred însă că și-a imaginat destinul paradoxal pe care l-a avut romanul despre care vorbește în termeni atât de elogioși.
Căci „Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain, publicat în 1884, nu este doar un clasic în lumea capodoperelor americane. Ci și unul dintre cele mai contestate, cenzurate și interzise titluri din istoria literaturii.
Cartea, citită cel mai adesea în cheia romanelor de aventuri pentru copii și adolescenți, tratează teme serioase ca rasismul și sclavia în sudul american. Folosirea termenilor considerați în epoca actuală ca fiind insulte rasiale și felul în care sunt portretizați afro-americanii – lipsiți de școală, ducându-și viața în cel mai întunecat obscurantism, atrași și speriați în egală măsură de superstiții și de vrăjitorii, ușor de păcălit, dar și degrabă dătători la cele rele – au fost principalele motive pentru care titlul a fost interzis și contestat.
Valul de cenzură care a inundat America
Și nu doar acum când asistăm uluiți la valul de cenzură care a inundat școlile, librăriile și bibliotecile de pe teritoriul celei mai mari democrații din lume (ha!). În aprilie 2023, scriitoarea Anca Mizumschi, stabilită peste Ocean, trăgea un semnal de alarmă în această privință, iar declarațiile ei s-au viralizat rapid, multi dintre noi realizând pentru prima dată amploarea fenomenului.
Anca Mizumschi făcea atunci referire inclusiv la „Aventurile lui Huckleberry Finn”, care este prezentă în orice top al celor mai frecvent interzise cărţi în şcolile americane. O statistică mai veche susținea chiar că de când a văzut lumina tiparului, în 1884, cineva undeva cumva a interzis acest titlu cel puțin o dată pe an.
Aventurile lui Huckleberry Finn… în cenzura americană
În 1885, la numai un an de la publicare, cartea lui Mark Twain a fost interzisă în Massachusetts, fiind considerată “rasistă, jignitoare, neelegantă, un gunoi care nu respectă religia, dar nici adevărul istoric, pe scurt – o prostie ”. (toate belele pe biata carte 🙂 !)
În 1955, o ecranizare a romanului a fost realizată în așa fel încât să nu menționeze absolut deloc sclavii, iar rolul lui Jim nu a fost oferit unei persoane de culoare.
În anul 1957, romanul a fost scos de pe lista de lecturi obligatorii în şcolile primare şi secundare din New York.
În 1998, părinţii unui elev din statul Arizona au dat şcoala în judecată pentru că volumul fusese reinclus în programa obligatorie. Cazul a ajuns la un tribunal federal, dar părinţii elevului au pierdut procesul.
Ce cuvinte au fost eliminate din romanele lui Mark Twain
În 2011, editura NewsSouth Books din statul Alabama a republicat opera lui Mark Twain într-o variantă cenzurată. Practic, în cărțile „Aventurile lui Huckleberry Finn” şi „Aventurile lui Tom Sawyer”, cuvântul “nigger” a fost înlocuit cu “slave” (sclav). Nici cuvântul “injun” (piele roşie) nu a scăpat, el fiind înlocuit cu “indian”.
De eliminarea termenilor care îi deranjau pe atât de sensibilii cititori s-a ocupat Alan Gribben, specialist în creaţia lui Mark Twain. Acesta a indicat că în „Aventurile lui Huckleberry Finn” cuvintele ofensatoare sunt folosite de 219 ori, iar în „Aventurile lui Tom Sawyer” – de patru ori (pfffff, nenorocire!!! 🙂 )
Gribben, profesor de literatură la Auburn University Montgomery, nu s-a lasat intimidat de numeroasele acuzaţii care i s-au adus, inclusiv că profanează cărţile lui Mark Twain, susţinând că opera celebrului autor nu are de suferit.
Am recitit zilele acestea “Aventurile lui Huckleberry Finn”
Zilele acestea, în plină renaștere a cenzurii americane, când am auzit că iar nu e lăsat Mark Twain să se odihnească în pace, am scos din raft “Aventurile lui Huckleberry Finn”, volumul pe care l-am citit în copilărie cu atâta patimă de l-am scorojit – dupa cum se poate observa din fotografie.
L-am răsfoit oftând ușurată căci ediția din 1969 pe care o dețin este în continuare lizibilă. Desigur, varianta mea contine toți termenii care îi deranjează la stomac pe delicații cititori moderni – “negrii” și “pieile roșii” sunt bine mersi la locul lor, amestecându-se cu aventurile palpitante ale lui Huckleberry Finn și cu umorul șfichiuitor al lui Mark Twain.
Uitasem multe dintre detaliile fugii lui Huck de-a lungul fluviului Mississippi
Deși îmi propusesem doar să frunzăresc cartea, pentru a-mi reîmprospăta amintirile și pentru “a o simți” mai bine înainte de a scrie articolul de față, m-am trezit citind-o cap coadă. Mi-am dat seama că uitasem multe dintre detaliile fugii lui Huck de-a lungul fluviului Mississippi, după ce își înscenează moartea, pentru a scăpa de un tată alcoolic, abuziv și violent. Și m-am emoționat din nou asistând la camaraderia extraordinară care se leagă între puștiul alb, Huck, și sclavul negru, Jim, care îl însoțește în aventurile sale.
Dacă lor nu le-a păsat de culori și non-culori, de diferențele de clasă, de statut social, de apelativele cu care se adresau unul altuia, cum am ajuns să ne pese nouă astăzi, în anul 2023?
Și dacă tot am început acest articol cu un citat, o să închei tot cu unul. Iată cum a reacționat însuși Mark Twain când a auzit că romanele sale sunt cenzurate: „Cenzura e ca și cum i-ai spune unui om că nu are voie să mănânce friptură doar pentru că un bebeluș nu o poate mesteca”.
Prin urmare, ce-ar fi dacă nu ne-am mai lua după toți amețiții care nu sunt în stare “să digere” o carte?
P.S. Sfatul meu pentru cei care dețin în bibliotecile personale ediții vechi ale unor romane celebre: “Aveți grijă de ele ca de ochii din cap. În curând, vor fi… neprețuite!”
