Autor: Simone St. James
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor
Vreau banii inapoi!
Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă
Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)
Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea
TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Herg Benet
Anul apariției: 2023
Traducere: Alexandru Voicescu
De când am văzut coperta, am sperat că „Motelul Sun Down” de Simone St. James o să fie o carte cu și despre un motel bântuit de fantome și alte spirite mai mult sau mai puțin răuvoitoare. Și așa și a fost… cel puțin partea cu motelul bântuit. Și a fost super OK.
E drept ca motelul Sun Down nu este hotelul Overlook al lui Stephen King sau Motelul Bates al lui Robert Bloch & Alfred Hitchcock, dar se apropie mult de acestea prin calitatea musafirilor și datorită împrejurărilor prin care unii dintre aceștia i-au devenit clienți permanenți.
Povestea cărții este spusă din două puncte de vedere și din două perioade de timp diferite. Astfel, cartea începe în anul 1982, iar eroina este Vivian, o tânără care a fugit/ a plecat de acasă pentru a se muta în New York. Dar pe drum s-a oprit în orășelul Fell unde a început un job de recepționistă, în tura de noapte, la motelul Sun Down. Și apoi după o perioadă de timp a dispărut fără urmă…
Motelul Sun Down nu prea are clienți obișnuiți, dar este foarte populat de altceva complet neobișnuit
Apoi cartea se mută în anul 2017, iar eroina este Carly. Ea este nepoata lui Vivian și, pe măsură ce a crescut, a devenit obsedată de ce i s-a întâmplat acesteia, așa că atunci când a avut ocazia de a elucida misterul nu a ezitat. Acțiunile ei au constat în: a veni în același Fell, a se muta în același apartament în care a stat mătușa sa, a se angaja la același hotel, a avea același job și în aceeași tură de noapte… În scurt timp, cele două tinere, despărțite de 35 de ani, constată pe propria piele că stabilimentul, deși nu prea are clienți obișnuiți, este foarte populat de altceva complet neobișnuit.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI
Descoperirea mai multor femei omorâte cu brutalitate complică și mai mult viața lui Vivian, mai ales când devine convinsă că ucigașul este unul dintre clienții în carne și oase ai motelului. Așa că tânăra începe o anchetă care, din păcate, nu prea are multe șanse de final fericit. Mai ales că singura polițistă care îi acordă atenție nu pare deloc convinsă pe deplin de existența ucigașului, care este foarte experimentat în ceea ce face și nu lasă nici o urmă în urma lui.
Finalul este complet, dar complet neașteptat și destul de macabru
Nici în anul 2017, Carly nu prea face progrese legate de soarta mătușii sale. Însă nu renunță și își continuă căutările, lucru care o aduce în atenția spiritelor motelului, dar și a unui ins periculos… Mai mult nu spun deoarece chiar merită să afli pe cont propriu dacă a descoperit care i-a fost soarta mătușii și dacă aceasta din urmă a reușit să prindă criminalul în serie sau a devenit una din victimele acestuia…
Te anunț doar că finalul este complet, dar complet neașteptat și destul de macabru: nu te va face să sari în sus la orice scârțîit de mobilă, dar te va face să ajungi destul de tensionat la ultima pagină.
Povestea, cu accente horror, dar și de thriller, te prinde chiar de la primul capitol. Nu am mai citit nimic scris de Simone St. James, dar aici aceasta face un adevărat tur de forță. Personajele, vii sau moarte, motelul însuși ale cărui uși se deschid de nebune singure, spiritul a cărui prezență este semnalată de mirosul de țigară, ucigașul sângeros, orașul Fell care nu este deloc sigur pentru femei… toate elementele contribuie la o atmosferă tensionată cu multe accente horror, de-a dreptul delicioase pentru mine (eu fiind așa… mai nefricos ). La acestea se adaugă sentimentele de deprimare, izolare și claustrofobie pe care le încearcă eroinele poveștii când încep tura de noapte la motelul Sun Down.
Motivul pentru care nu îi dau cărții cinci stele este faptul că finalul a venit prea brusc. Totul este frumos, plin de suspans & horror și deodată… au început să curgă revelațiile. Chiat cred că povestea mai merita 50-100 de pagini.
