
Autor: F. Scott Fitzgerald
Câte stele i-am dat:





Vezi clasamentul stelelor





Vreau banii inapoi!





Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă





Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)





Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea





TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Litera
Anul apariției: 2016
Traducere: Justina Bandol
Singura mea supărare legată de cărți este faptul că nu pot să le citesc în limba engleză. Nu este vorba că nu am încercat.
Prin 2000 și ceva, m-am năpustit asupra variantelor în limba engleză ale volumelor care formează trilogia “Preludiul Dunei” și mai apoi, ca o provocare supremă, m-am apucat de romanul “Desperation” de Stephen King. Şi recunosc că m-a cuprins… disperarea. După ce le-am terminat am realizat că am pierdut mult din feeling-ul cărții, ca să zic așa, am fost mai mult atent la gramatică decât la poveste, motiv pentru care am abandonat citirea “în original”.
Văzând că “Întoarcerea la Babilon” este o ediție bilingvă, română-engleză, mi-am făcut planul să citesc varianta în engleză, să o traduc pentru mine și apoi să verific ce am realizat eu cu ce a făcut traducătoarea oficială. Ei bine, uneori mi-a ieșit, alteori – nu.
“Întoarcerea la Babilon” este una dintre nuvelele considerate drept capodopere ale literaturii americane. Scrisă de F. Scott Fitzgerald în anul 1930, îl are în centru pe un fost alcoolic pe nume Charlie Wales, un american care locuiește în Praga și care vine la Paris pentru a obține custodia fiicei sale, aflate în grija cumnatei sale. Relația dintre aceasta și Charlie nu este deloc una liniștită, femeia considerându-l vinovat de moartea surorii sale și disprețuind modul de viață plin de excese al bărbatului. Cu câțiva ani în urmă, Charlie avusese la dispoziție sume uriașe de bani pe care le-a cheltuit la Paris. Însă distracția nu a durat mult deoarece Marea Criza economică din 1929 aproape l-a falimentat, iar el a devenit alcoolic ajungând într-un sanatoriu.
În prezent, bărbatul, care nu mai are probleme cu băutura și și-a revenit din punct de vedere financiar, a realizat că banii nu aduc fericirea dacă nu ești alături de cineva drag. Așa că e decis să lupte din răsputeri pentru a-și convinge cumnata că locul fiicei sale e alături de el. Pentru Charlie trecutul marcat de alcoolism, de distracții stupide, de sume uriașe de bani aruncate în stânga și în dreapta, de petreceri și distracții non-stop, a rămas undeva în urmă și acum tot ce contează este prezentul și viitorul alături de fata sa. Formarea unei familii este calea prin care Charlie încearcă să-și ispășească păcatele și să dovedească rudelor sale că poate fi responsabil, dar mai ales să-și demonstreze că poate fi un bărbat onorabil, demn de încredere, capabil să aibă grijă de un copil. Singurul lucrul care îl sperie cel mai mult este posibilitatea că fiica sa va crește înstrăinându-se de el, ajungând să-l vadă ca pe un nimic, un gunoi.
Nuvela, care este încărcată de o atmosferă de nostalgie, de regrete și de o puternică dorință de ispășire, este una foarte personală pentru F. Scott Fitzgerald. După ce am terminat-o, am căutat pe internet detalii despre scriitor și am descoperit că acesta s-a aflat în aceeași situație ca Charlie: a avut un munte de bani (era plătit pentru o povestire cu 4.000 de dolari, sumă ce echivalează azi cu aproximativ 50.000 de dolari), a pierdut toți banii, a avut probleme cu băutura și s-a luptat pentru custodia fiicei sale.
În timp ce citeam, am realizat că am aceeași problemă ca atunci când m-am luptat cu trilogia “Preludiul Dunei” și “Desperation”, variantele în original. Concentrându-mă pe partea tehnică a nuvelei, pe gramatică și pe adaptarea textului, am pierdut mult din atmosferă, din trăirile personajelor. Totul mi-a trecut rapid prin fața ochilor și multe din conflictele, problemele și neliniștile care îl macină pe Charlie nu au ajuns la mine. Situația s-a remediat atunci când am recitit nuvela în română.
Din punct de vedere vizual, “Întoarcerea la Babilon” arată impecabil. Totul începând de la ilustrația de pe copertă până la modul în care sunt aranjate textele în pagină este perfect. Când deschizi cărticica, pe pagina din dreapta ai textul în engleză, iar pe cea din stânga ai varianta în română. Fiecare pagină, atât cea în română, cât și cea în engleză, începe și se termină cu aceleași cuvinte, în română și engleză. O singură dată, există o nesincronizare, dar nu este deranjant.
Oricum, “Întoarcerea la Babilon” este o experiență interesantă pe care o recomand oricui.
CE-AM SCRIS CÂND AM ÎNCEPUT S-O CITESC:
Acum câteva zile, am ajuns în fața unui chioșc de ziare fiind atras de apariția unui set de șah, ale cărui piese sunt inspirate de capodopera “Stăpânul Inelelor”.
În timp ce încercam să-mi dau seama dacă am sau nu nevoie de așa ceva în casa și viața mea, am zărit ilustrația excelentă a unei cărticele, “Întoarcerea la Babilon” de F. Scott Fitzgerald.
Cum nu pot rezista unei fotografii reușite, „am scanat” câteva pagini. Este vorba de o ediție bilingvă, română-engleză, a celebrei nuvele. Ideea de a putea citi și compara direct textul în original cu traducerea românească m-a atras, așa că am cumpărat-o. În scurt timp, vin cu „recenzia”…
P.S.: Apropo, am decis că am nevoie de setul de șah 🙂 .