Destinul copiilor marilor scriitori – episodul 3. Băiatul lui Caragiale îşi ura tatăl – Ana are carti!

Destinul copiilor marilor scriitori – episodul 3. Băiatul lui Caragiale îşi ura tatăl

Primul fiu al marelui dramaturg Ion Luca Caragiale a fost Mateiu, născut dintr-o aventură cu Maria Constantinescu, funcţionară la Regia Monopolurilor Statului. ”Nenea Iancu” şi-a recunoscut însă fiul, dându-i şi numele său. Mai mult decât atât, îi trimitea bani şi se interesa de educaţia sa.

Mateiu se naşte la 25 martie 1885 la Bucureşti. În 1889, după ce Ion Luca Caragiale se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly, Mateiu este adus în noua familie, pentru ca tatăl să aibă grijă mai bine de educaţia fiului său.

Grija tatălui pentru copilul din flori nu-l va impresiona însă pe Mateiu. Conform Adevărul, fiul are o aversiune faţă de tată, simţindu-se mai puţin iubit decât ceilalţi copii din familie, trei fete şi un băiat. În adolescenţă, susţineau contemporanii dramaturgului, Mateiu nu-şi suferea tatăl, se depărtează şi doreşte să fie opusul părintelui său cu origine umilă, născut la Haimanale.

Visează la o închipuită nobleţe, după cum arăta şi Cezar Petrescu în revista ”Gândirea”: ”Sosea Mateiu, ascunzându-şi timiditatea sub armura trufiei distante, ceremonios, politicos ,care aci nu făcea nici o impresie. Vreau să spun: nici o impresie bună! Aci, nu mai era un personagiu. Era o ţintă. Cât timp îşi sorbea cafeaua ori vermutul, pe bani drămăluiţi de-acasă într-o sărăcie discretă, savant mascată, confraţii şi prietenii îl mai cruţau, îl mai iertau. (…) Se răzbunau după plecarea lui Mateiu, cu mai vârtoase hazuri, mai deşănţate anecdote, amintiri şi născociri, menite să-l situeze definitiv în categoria epigonilor rataţi, ridicoli, emfatici în nulitatea lor, incapabili să poarte cu demnitate pe umeri povara unui nume glorios”, scria Cezar Petrescu despre modul cum era perceput Mateiu Caragiale de mulţi dintre contemporanii său.

Renunţă chiar şi la studiile de drept din ţară şi din străinătate, dedicându-se heraldicii şi poeziei. Ajunge totuşi să-şi împlinească visul în 1923, devenind boier, după căsătoria cu Marica Sion, o femeie de viţă nobilă, dar cu 25 de ani mai în vârstă. La noul său conac, obsesia pentru nobleţe se accentuează, făcându-şi un blazon pe care scria „cave, age, tace” adică ”fereşte-te, acţionează şi taci”. Deşi părea doar un urmaş ridicol al genialului dramaturg, Mateiu Caragiale se distinge ca un bun scriitor şi lasă posterităţii romanul ”Craii de Curtea Veche”, scris în 1910. Moare la 1936.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate