Capcane gramaticale. Când se foloseşte “datorită” şi când se foloseşte “din cauza”? – Ana are carti!
IMG_1294

Capcane gramaticale. Când se foloseşte “datorită” şi când se foloseşte “din cauza”?

Capcane gramaticale ale limbii române. Nu e niciun secret că limba română, aşa „dulce şi frumoasă” cum o învăţăm din copilărie şi apoi la şcoală, e plină de capcane ca un câmp minat şi că majoritatea românilor cad adesea în astfel de capcane ori în conversaţie, ori atunci când scriu un text.

„Adevărul“ a identificat câteva cele mai frecvente capcane ale limbii române:

Structura „ca şi”, folosită în loc de „ca”

Din dorinţa de a evita o eventuală cacofonie, structura „ca şi” a ajuns să invadeze şi textele, şi mai ales conversaţiile, conjuncţia „şi” fiind strecurată şi unde e cazul, şi unde nu e (mai ales unde nu e), pe post de proptea. Mai nou, această structură eronată a ajuns să fie folosită la scară largă, în majoritatea situaţiilor fără să mai aibă vreo legătură cu situaţia în care îşi propunea să evite o cacofonie (şi în care era, oricum, o greşeală). Aşadar, este greşită folosirea lui „ca şi” în loc de „ca” în situaţii precum: „ca şi om”, „ca şi fenomen”, „ca şi atmosferă”.

Prepoziţia „datorită” utilizată în locul locuţiunii prepoziţionale „din cauza”

Mai nou, limba română aproape că a scos din uz expresia „din cauza”, mai toţi vorbitorii folosind abuziv, în locul ei, prepoziţia „datorită”, ceea ce duce uneori la situaţii ilare. Pentru că fiecare dintre ele este purtătoare de sens – „datorită” are sens pozitiv, iar „din cauza”, sens negativ. Ca atare, folosirea lui „datorită” într-o situaţie precum: „Datorită lui, am pierdut trenul” este greşită. În schimb, „datorită” este corect folosit în situaţia: „Datorită lui, am câştigat un premiu”.

Structura „nu/ decât”

În limba română, „decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu „numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi dintre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie însoţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, este greşită folosirea lui în structura „Au fost decât trei oameni”. Varianta corectă este: „Nu au fost decât trei oameni”.

Structura „dar totuşi”

Puţini vorbitori ai limbii române ştiu că structura „dar totuşi” este pleonastică, termenii fiind sinonimi.

Pronumele, respectiv adjectivul demonstrativ „aceiaşi/ aceeaşi”

Este una dintre cele mai frecvente erori care se întâlnesc în scris, unde forma de feminin, singular, a pronumelui şi adjectivului demonstrativ este confundată cu cea de masculin, plural, din cauza unei asemănări fonetice. Aşadar, corect este „aceeaşi fată” (feminin şi singular) şi „aceiaşi băieţi” (masculin şi plural).

Substantivul „membru”, folosit la forma de plural, articulat sau nearticulat: „membri sau membrii”

Una dintre capcanele frecvente întâlnite în scris este dublarea greşită a „i”-ului în cuvântul „membru”, folosit la plural. Explicaţia gramaticală este simplă: cuvântul se scrie cu un singur „i”, atunci când este nearticulat şi cu doi „i”, atunci când apare articolul hotărât. Cel mai simplu de folosit pentru cei nefamiliarizaţi cu noţiunile gramaticale este un mic truc: înlocuiţi cuvântul „membri”, atunci când nu sunteţi siguri cum trebuie să-l scrieţi, cu un alt substantiv, de exemplu, „elevi”. Dacă în structura respectivă „elevi” va avea un singur „i”, atunci şi „membri” va avea tot unul. Şi invers. Exemplu: „Membrii (elevii) comitetului au plecat în vacanţă” versus „Trei membri (elevi) au plecat în vacanţă”.

Facebook Comments

Leave a Reply

Privacy Preference Center


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/public/partials/privacy-preferences-modal.php on line 33

Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/public/partials/privacy-preferences-modal.php on line 95