De câteva săptămâni, gura BookTok-ului nu mai tace: toată lumea vorbește acolo despre lansarea în limba română a romanului Poison Daughter: Te ucide cu un sărut de Sheila Masterson. Prin urmare, după cum te-am obișnuit, publicăm azi în premieră și în exclusivitate un fragment din cartea apărută la Editura Trei.
Recunosc că intru tot timpul cu multă curiozitate pe TikTok pentru a afla ce mai citește tânăra și foarte tânăra generație. E un exercițiu pe care-l recomand tuturor celor interesați de felul în care evoluează preferințele cititorilor. Pentru că surprizele sunt foarte mari 🙂 !
De exemplu, acolo am aflat de titlul Poison Daughter, însoțit de o combinație plină de imaginație între termeni ca dark/gotic/spicy/romance/fantasy/thriller, de nu am reușit să mă lămuresc absolut deloc din ce categorie face parte. Probabil că din toate 🙂 !
Lansat inițial în regim self-publishing, volumul a devenit rapid un fenomen global, ajungând bestseller în topurile New York Times și USA Today și fiind tradus în peste 20 de limbi. În limba română apare la Editura Trei și este însoțit de subtitlul Te ucide cu un sărut.
Datorită succesului răsunător, drepturile de ecranizare a cărții au fost deja achiziționate sub forma unui serial TV realizat de platforma Hulu.
Despre ce este vorba în Poison Daughter?
Acțiunea se concentrează pe o dinamică de tip enemies-to-lovers (din dușmani în iubiți), plină de intrigi politice, magie și suspans.
Protagonista, Harlow Carrenwell, provine dintr-o familie cu abilități magice puternice, având un har letal: buzele ei sunt otrăvitoare, astfel încât sărutul său ucide instantaneu. Tânăra își folosește această putere pentru se răzbuna pe bărbații care-și agresează soțiile.
Bărbații fără conștiință au nevoie de ceva de care să se teamă. De aceea, m-am transformat într-un monstru.
Poison Daughter: Te ucide cu un sărut, Sheila Masterson
Totul se schimbă însă în noaptea în care o țintă supraviețuiește: chiar Henry Havenwood, viitorul ei soț.
Cui este recomandată cartea? Pasionaților, dar mai ales pasionatelor 🙂 de romane fantasy pline de tensiune, secrete de familie și elemente picante. În comunitatea BookTok este comparată cu alte succese majore ale genului, precum Fourth Wing de Rebecca Yarros sau seria ACOTAR a scriitoarei Sarah J. Maas.
Poison Daughter – fragment
Îmi îngheață sângele în vene. Știu ce caută. Vrea să știe dacă eu și Aidia avem cicatrici identice.
Mă forțez să zâmbesc discret.
— Ai face bine să-ți ții mâinile acasă. Logodnicul meu ne privește și este cam sălbatic.
Rafe rânjește și îi face cu ochiul lui Henry. Arunc o privire peste umăr.
Henry pare complet nepăsător și stă rezemat de spătarul scaunului. Până și aura lui este calmă și stabilă, nu că Rafe ar putea-o vedea.
— Spune-mi, cum arată aura acestui sălbatic? mă întreabă Rafe.
Dacă nu i-ar fi interzis Aidiei să participe la evenimentele de familie, ea ar fi fost aici ca să-i spună. Eu nu voi face asta.
Părinții mei îi permit să facă tot ce vrea, pentru că se bucură de un mare sprijin din partea oamenilor de rând. O perioadă, sprijinul acela a împiedicat rebeliunea să câștige teren, dar în ultimul an, el pare să îi testeze pe părinții mei, interzicându-i Aidiei să participe la evenimentele de familie și strecurând critici subtile la adresa lor în discursurile lui de primar. Niciodată suficient ca restul caselor magice de rang înalt să ia măsuri împotriva lui, dar îndeajuns ca acest lucru să fie remarcat.
Mă îngrijorează lipsa bruscă de discreție a lui Rafe. De obicei, nu mă tachinează atât de fățiș.
— Ce vrei, Rafe? îl întreb, încercând să par plictisită și deloc furioasă.
Se apleacă mai mult spre mine.
— Doar mă întrebam dacă logodnicul tău neîmblânzit se bucură de vizita prelungită în oraș.
Îmi înclin capul ca și când Rafe ar fi cel mai prost bărbat din câți am cunoscut vreodată.
— Este aici doar de o zi. Timpul trece diferit în Fortul de Nord?
Rafe își dă ochii peste cap.
— Nu știi deloc să minți. Am auzit că voi doi ați avut o întâlnire între patru ochi acum două nopți.
Îmi îngheață sângele în vene. Nu ar trebui să știe despre asta decât dacă el este cel care m-a angajat să îl omor pe Henry.
— Spune-mi, gura ta este întotdeauna otrăvitoare sau devine inofensivă când e ocupată cu vreun mădular?
Rafe arată cu capul spre Henry.
— Presupun că e a doua variantă, având în vedere că el încă respiră.
Îmi înfig unghiile în gâtul lui și zâmbesc forțat.
— Ai grijă cum îmi vorbești.
— De ce? Ești doar o fiică de consum, șoptește el. Noi doi ne-am fi potrivit de minune, dar tatăl tău a insistat să te mărite cu hodorogul ăla. Ce păcat! Te-aș fi satisfăcut în fiecare noapte.
Acest gând îmi provoacă un val de greață. Știam că Rafe voia să se căsătorească cu mine. Tata insistase să fiu promisă altcuiva, pentru că avea nevoie ca eu să mă ocup de afacerile lui murdare. Nu o dată m-am gândit la ce aș fi putut îndura dacă lucrurile ar fi stat altfel. De la ce aș fi putut-o salva pe Aidia. Mă întreb dacă el ar fi ridicat mâna la mine, știind că aveam înzestrări magice cu care puteam riposta.
Cineva își drege glasul în spatele nostru.
— Ți-aș recomanda să îți ții mâinile acasă.
Urăsc faptul că Henry simte nevoia să mă salveze, dar mă simt și ușurată că este aici, deoarece mă chinuiesc să găsesc un răspuns.
— Iertare. Îmi pierd capul în preajma femeilor frumoase din familia Carrenwell, spune Rafe pe un ton sarcastic.
Se întoarce și se retrage la locul lui de lângă Able, dar privirea îi zăbovește asupra mea, așteptându-mi fără îndoială reacția. Mă întorc spre Henry.
Abia atunci, stând în mijlocul ringului de dans sub privirile logodnicului meu și ale tuturor din încăpere, îmi dau seama că Rafe știe care sunt înzestrările mele magice. Este un secret pe care el nu ar trebui să îl cunoască. Decât dacă…
Simt că mi se taie brusc respirația. Decât dacă nu l-a obținut de la Aidia, prin manipulare.
— Nu mai face fața asta și râzi, zice Henry, scoțându-mă brusc din starea de panică.
Râsul meu este prea zgomotos, dar funcționează. Mușchii tensionați mi se relaxează. El mă ia de mână și mă trage spre el, ca să dansăm.
Îmi ling buzele.
— Știe că ai ajuns mai devreme. Știe care sunt înzestrările mele magice.
— Nimeni n-ar trebui să știe că am ajuns mai devreme, spune Henry. Mă rog, nimeni în afară de tine.
Mă conduce prin pași de dans, iar eu sunt șocată că el chiar știe să danseze.
— În afară de tine și de familia mea, nimeni altcineva nu știe care sunt înzestrările mele magice, îi spun cu vocea gâtuită. Gărzile de la porți ar fi observat cu siguranță dacă ar fi venit un bărbat din pădure. Nu se întâmplă des treaba asta.
Oare Rafe ne-a întins o cursă ca să iște un război între noi? De mult bănuiesc că el este Rochelli și ce cale mai bună să stârnească un conflict decât aceea de a mă angaja să îl omor pe bărbatul care consolidează puterea familiei mele. Alianța aceasta cu familia Havenwood ne asigură sprijinul tuturor caselor magice importante, precum și resurse exterioare necunoscute, mai ales dacă sunt adevărate zvonurile cum că unul dintre părinții lui Henry este binecuvântat cu o înzestrare rară de către Divinitatea Asher.
În calitate de primar, Rafe ar avea de câștigat dacă ar submina puterea tatălui meu — așa cum o face de luni întregi. Dar asta ar însemna să joace la un alt nivel. Acest lucru ar stârni un conflict foarte mare între noi și familia Havenwood.
Henry se încruntă.
— Am fost discret când am ajuns, dar nu îți voi împărtăși secretele mele atât de curând, scumpo. Nu când știu ce distractiv va fi să observ cum încerci să le obții de la mine. Știu cât de mult îți place să îi vezi pe bărbați suferind.
Cuvintele lui sunt atât de alarmant de aproape de adevărul misiunii mele, dar îi ofer cel mai malefic zâmbet de care sunt în stare.
— Cred că suferința ta îmi va aduce cea mai mare satisfacție.
Henry mă conduce fără efort în jurul ringului de dans, lăsându-mă pe spate când acordurile muzicale se intensifică. Fredonează amuzat.
— Încearcă să nu pari atât de șocată, Harlow. N-oi fi eu băiat de oraș, dar încă știu cum să mă comport în societate.
Mă ridică, iar eu cercetez din priviri mulțimea. Trebuie să-i spun lui Kellan. Stătea lângă ferestrele salonului când a început dansul, dar acum nu îl văd nicăieri.
— Pe cine cauți? mă întreabă Henry.
— Pe Kellan.
— Fratele din garda orașului?
— Da.
Henry mă lipește de el în timp ce ne învârtim.
— Ai încredere în el?
— Mi-am dat seama că este mai bine să fiu mai atentă în ce persoane am încredere, dar cred că Kellan trebuie să știe. Este o chestiune ce ține de siguranța familiei.
Henry arată cu capul spre masa noastră.
— Nu Able ar fi alegerea potrivită pentru siguranța familiei din moment ce este cel mai mare și are focul sfânt?
Ridic o sprânceană.
— Iei notițe pentru o invazie?
Henry râde surprins.
— Nu, Harlow. Doar că tu ai opt frați, iar eu încerc să înțeleg contextul politic, astfel încât să nu ofensez pe nimeni. După cum îți place să evidențiezi mereu, eu sunt un lup sălbatic, lipsit de clasă. Doar încerc să mă familiarizez cu situația.
Able și Kellen sunt singurii frați ale căror puteri sunt cunoscute de toată lumea. Binecuvântarea manipulării pe care Kellan a primit-o de la Polm este motivul pentru care el se ocupă de garda orașului. Bărbații care lucrează pentru el știu că fie respectă regulile de bunăvoie, fie îi obligă el să le respecte.
Able îl ajută pe tata să lumineze zidul în fiecare seară, deci e imposibil ca lumea să nu știe. Ca să nu mai pomenim că focul sfânt îi omoară pe Secați și, având în vedere că tata și fratele meu sunt singurii care îl pot mânui, acest lucru îi conferă familiei Carrenwell o oarecare siguranță în păstrarea poziției sale.
Mi se pare aproape imposibil ca Henry să nu fie conștient de binecuvântările lor.
Muzica încetează și toată lumea ne aplaudă prestația. Henry face un pas în spate și arată spre mine de parcă eu aș fi vedeta spectacolului. Eu îmi flutur mâna și îl trag de pe ringul de dans.
Îl conduc pe lângă șirul de mese spre ferestre. I-am atras atenția lui Gaven. Se încruntă, iar eu zâmbesc forțat și mă prefac că îi arăt lui Henry priveliștea, arătând spre ferestre, în timp ce îl caut din priviri pe Kellan. Nu îl văd nicăieri, dar nici pe Libby, deci poate au ieșit la aer sau au avut o urgență cu copiii.
Nici părinții lui Henry nu sunt la masă, dar am auzit-o pe mama spunându-le ceva despre un tablou rar cu Refugiul din Munte, care e atârnat în biblioteca noastră. Poate s-au dus să îl vadă. Poate tot acolo sunt și Libby și Kellan. Și fratele meu, Thomas, lipsește, deși soția lui, Veronica, stă de vorbă cu surorile mele, Electra și Sophie. Mai este un scaun gol la masă, lângă Able.
Henry îmi urmărește privirea.
— Unde a dispărut Rafe?
— Sper că e în Iadul Divin, mormăi.
Henry zâmbește ironic, dar zâmbetul îi dispare imediat. Își înclină capul într-un mod ciudat, ca un prădător, ca un animal care își ciulește urechile ca să audă ceva. Apoi mă înșfacă.
Încerc să mă smulg.
— Ce te-a apu…
Mă trântește la podea și mă acoperă cu trupul lui. O explozie puternică zguduie casa. Ferestrele se fac țăndări. Mă lovesc cu capul de podeaua de marmură și lumea se cufundă în întuneric.
