În pachetul de cărţi oferit de Editura Tritonic, am descoperit şi două titluri dedicate, mai ales, pasionaţilor de sociologie. Cum nu e chiar domeniul nostru de interes, dar nu vrem să fim consideraţi nici nişte neamuri proaste (care primesc cărti, dar se fac că nu le-au văzut!), ţi le prezentăm în baza descrierii furnizate de editură.
“Sociologia luxului”, volum coordonat de Marian Petcu. Prima monografie consacrată manifestărilor luxului în spaţiul românesc cuprinde 11 studii şi cercetări realizate de sociologi, istorici, filozofi, psihologi, jurnalişti şi filologi, din care cititorul află informaţii… preţioase (la propriu, dar şi la figurat) despre vestimentaţia şi alimentaţia de lux, despre relaţia dintre biserică şi lux, despre forme ale luxului în perioada comunistă, dar şi după epuizarea acesteia.
“Ideea acestei cărţi a venit în momentul în care am citit „Carte de blestem contra celor care fac lux” (Iaşi,1781), pe care m-am străduit să o translez într-o grafie latină inteligibilă. Uimirea generată de descoperirea blestemelor adresate celor care cutezau să poarte stofe şi culori rezervate domnitorului, marilor boieri şi capilor Bisericii, lecturile ulterioare, dar şi promisiunile făcute studenţilor mei au dus la proiectarea acestei cărţi, la alcătuirea unui redacţii de entuziaşti dedicaţi cercetării temeinice”, spune Marian Petcu.
“Cultura motocicletelor“, o lucrare de sociologie şi, în acelaşi timp, o confesiune
“Cultura motocicletelor”, de Gabriel Jderu. Cartea “Cultura motocicletelor. Studii de sociologia moto-mobilităţii” este o lucrare de sociologie şi, în acelaşi timp, o confesiune. Autorul, Gabriel Jderu, este doctor în sociologie şi profesor universitar la Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti. În plus, este, după cum declară în carte, pasionat de motociclete.
Ce a însemnat motocicleta în perioada comunistă? Cum se descurcau motocicliştii într-un context de auto-mobilitate caracterizat de lipsuri? Ce a însemnat în trecut pasiunea pentru motociclete? Sunt doar cateva dintre întrebările la care autorul răspunde. Este analizat contextul de auto-mobilitate de după război şi rolul jucat de motocicletă în societate.
Sursele cu care autorul lucreaza sunt diverse: date statistice, filme româneşti în care apar motociclete, informaţii din jurnale şi interviuri realizate cu motociclişti veterani sau foşti motociclişti aflaţi la vârste venerabile.
Tenta umoristică pe care adesea poveştile spuse de autor o iau şi prezenţa fotografiilor fac lucrarea foarte plăcuta la citit.
