„Te invităm să vezi Culegătoarea de morcovi, singurul Van Gogh din România și să-i afli povestea”, scrie pe invitația primită de la Art Safari, iar eu rămân cu gura căscată. Cum adică?!!! Există un Van Gogh în România și eu habar n-am avut?!
Prin urmare, m-am înființat de urgență la Art Safari New Museum, unde este prezentată, în cadrul expoziției intitulate „Colecția recuperată. Povestea Slătineanu”, lucrarea Culegătoarea de morcovi. Singura operă semnată de Vincent van Gogh aflată pe teritoriul României!
Realizată în cărbune pe hârtie în anul 1885, lucrarea, care în cataloagele internaționale poate fi găsită ca “Peasant Woman Stooping / Pulling Carrots”, a fost cumpărată în jurul anului 1900, la Paris, de către medicul și bacteriologul român Alexandru Slătineanu. Acesta a achiziționat opera direct din galeria celebrului negustor de artă Ambroise Vollard (cel care i-a lansat și pe Cézanne sau Picasso), într-o vreme în care lucrările lui Van Gogh aveau încă prețuri accesibile. Lucrarea a fost adusă în țară în 1902 și a rămas în colecția privată a familiei Slătineanu, una dintre cele mai valoroase din România secolului al XX-lea.
Contextul tensionat în care a fost creată Culegătoarea de morcovi
În primăvara anului 1885, Van Gogh finalizează prima sa mare capodoperă în ulei, “Mâncătorii de cartofi (The Potato Eaters)”. Din păcate, tabloul a primit recenzii extrem de dure și dezamăgitoare din partea criticilor și a prietenilor săi artiști. Aceștia i-au reproșat defecte de anatomie, proporții greșite și o execuție stângace a siluetelor umane.
Rănit în orgoliu, dar extrem de ambițios, în vara aceluiași an, Van Gogh începe să deseneze obsesiv în satul olandez Nuenen, studiind corpul uman în mișcare. A realizat o serie întreagă de schițe de mari dimensiuni, axate exclusiv pe țărani surprinși la muncile câmpului (săpând, secerând sau culegând legume). Schița aflată în România face parte exact din acest grup restrâns de lucrări de ambiție.
Culegătoarea de morcovi este o creație realistă, complet diferită de culorile vibrante ale stilului postimpresionist care l-au consacrat ulterior. Și recunosc că, dacă nu aș fi fost atât de fascinată de Van Gogh, deci destul de familiarizată cu etapele devenirii sale, aș fi fost uluită în fața acestui desen întunecat și sobru. Liniile sunt groase, ferme și repetate pentru a reda greutatea hainelor țărănești brute și asprimea pământului. Detaliile feței contează mai puțin – accentul cade pe postura aplecată, care exprimă efortul fizic intens și oboseala.
Ce mai poți vedea la Art Safari
Expoziția „Colecția recuperată. Povestea Slătineanu” poate fi vizitată până la 19 iulie în cadrul Art Safari New Museum (Strada Piața Amzei nr. 13). Pe lângă desenul lui Van Gogh, vei mai putea vedea lucrări de artă europeană și românească (inclusiv două capodopere de Nicolae Grigorescu), ceramică populară (ADOOOOOR!!!, aș fi luat toate vasele acelea pentru bucătăria mea!!!), arme, bijuterii, obiecte decorative și piese arheologice, organizate în două mari secțiuni – colecția constituită de Alexandru Slătineanu și cea adunată de fiul său, Barbu.
Întreaga colecție Slătineanu a fost restituită definitiv moștenitorilor legali chiar în acest an, 2026, după un proces de revendicare extrem de lung și anevoios cu statul român. Practic, expoziția de la Art Safari celebrează exact această victorie juridică.
