Penguin Random House a anunțat că va publica versiuni „clasice”, fără modificări, ale romanelor pentru copii ale lui Roald Dahl. Decizia survine după ce editura a fost criticată pentru tăierile și rescrierile menite să alinieze cărțile la unele sensibilități moderne.
Alături de noile ediții, compania a precizat că 17 dintre cărțile lui Dahl vor fi publicate și în forma lor originală în cursul acestui an. Seria va purta numele de „The Roald Dahl Classic Collection”, iar „cititorii vor fi liberi să aleagă ce versiune a poveștilor lui Dahl preferă”.
Decizia a fost luată după criticile aduse modificărilor suferite de „Charlie și fabrica de ciocolată” și de alte cărți clasice foarte îndrăgite în cadrul edițiilor recente publicate sub marca Puffin a companiei. În aceste variante au fost modificate pasaje referitoare la greutate, sănătate mintală, sex și rasă.
De exemplu, Augustus Gloop, antagonistul gurmand al lui Charlie din „Charlie și fabrica de ciocolată” – volum publicat în 1964 –, a devenit „enorm” în loc de „enorm de gras”. În „Vrăjitoarele”, o femeie cu calități supranaturale care se prezintă ca o femeie obișnuită poate fi „om de știință de top sau poate conduce o afacere”. În original, era „casieră într-un supermarket sau dactilografă pentru un om de afaceri”.
Criticile dure la adresa editurii
Compania Roald Dahl Story, care controlează drepturile asupra cărților, a declarat că a colaborat cu Puffin pentru a revizui textele. deoarece a dorit să se asigure că „poveștile și personajele minunate ale lui Dahl continuă să fie savurate de toți copiii din ziua de azi”.
Deși modificarea cărților vechi pentru a le adapta la sensibilitățile moderne nu este un fenomen nou în domeniul editorial, amploarea editărilor a atras critici puternice din partea unor grupuri pentru libertatea de exprimare, cum ar fi organizația de scriitori PEN America, și din partea unor autori precum Salman Rushdie.
„Roald Dahl nu a fost un înger”, a reacţionat pe Twitter scriitorul britanic Salman Rushdie, simbol al libertăţii de exprimare şi victimă a unui atac violent în urmă cu şase luni, „dar este o cenzură absurdă”. „Editurii Puffin Books şi Fundaţiei Dahl ar trebui să le fie ruşine”.
Şefa PEN American Suzanne Nossel, o organizaţie care reuneşte 7.000 de scriitori pentru libertatea de exprimare, a considerat că „editarea selectivă pentru a face literatura să se conformeze unor sensibilităţi speciale ar putea reprezenta o nouă armă periculoasă”.
„Dacă Roald Dahl ne jigneşte, să nu-l retipărim”
Editorul adjunct al ziarului conservator Sunday Times, Laura Hackett, a spus că îşi va păstra ediţiile originale ale lui Roald Dahl. „Astfel copiii mei se vor putea bucura de ele în toată gloria lor răutăcioasă şi plină de culoare”, a declarat Laura Hackett.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak consideră că aceste cuvinte ar trebui „păstrate”, nu „retuşate”,
„Dacă Dahl ne jigneşte, să nu-l retipărim”, a declarat și scriitorul Philip Pullman. Autorul subliniază că milioane de cărţi ale sale originale vor rămâne în circulaţie mulţi ani, indiferent de modificările din noile ediţii.
Ideea de a elimina elemente problematice din piese literale și creații pentru copii este dezbătută în spațiul public de decenii întregi.
Spre exemplu, în biblioteca digitală UNESCO se pot găsi multe lucrări mai vechi care abordează subiectul. Una dintre ele este „Down with stereotypes! Eliminating sexism from children’s literature and school textbooks”, scrisă în 1986 de socioloaga franceză Andrée Michel.
Această atitudine, totuși, ridică anumite întrebări despre cum trebuie tratate asemenea aspecte ale conținutului literar și media pe care îl consumă copiii.
„Atunci când alegeți să citiți cărți cu copilul dumneavoastră, evidențiați stereotipurile sau le întăriți? Cum vorbiți despre ceea ce este „normal”? Story time-ul este o ocazie excelentă de a vorbi cu copilul dumneavoastră despre rasă”, este punctat într-un articol PBS, citat de G4media.
Desigur, în special în ceea ce privește probleme de natură rasială în literatură, dezbaterea este una complexă. ONG-ul Teaching for Change, cu sediul la Washington, de exemplu, consideră că asemenea discuții controversate nu își au locul în cadrul momentelor de lectură, ci ar trebui încurajate în alte contexte.
TU ce părere ai?
