Ce cărţi mi-am luat de la Gaudeamus 2019 şi de ce – Ana are carti!

Ce cărţi mi-am luat de la Gaudeamus 2019 şi de ce

Dacă este noiembrie, este Gaudeamus. Ca în fiecare an, fac liste de cărți, tai din titluri, adaug altele, verific bugetul și apoi o iau iar de la început. După lupte seculare, la finalul pregătirilor pentru ediția din acest an am reușit să rămân cu șase titluri SF&F, pe care TREBUIE sa le am. Pfffff… am scăpat ieftin :). Iată care sunt cele șase titluri:

1.“Străinul” de Stephen King. De ce vreau această carte? Pentru că… Stephen King!!! Atât. Omul asta scrie atât de bine încât inima & portofelul meu sunt neputincioase  în fața cărților sale. Deși în cazul lui nu mă interesează prea mult ce scrie pe coperta a patra – din punctul meu de vedere putea să fie un mare spațiu alb, prezentarea editurii Nemira sună cam așa:

“O crimă oribilă. O investigație încâlcită.

Cadavrul unui băiețel de 11 ani e găsit într-un parc. Martorii oculari și probele îl indică, fără urmă de îndoială, drept autorul crimei pe unul dintre cei mai îndrăgiți cetățeni ai orașului Flint. Terry Maitland este antrenor de baseball, profesor de engleză, soț și tată a două fete. Detectivul Ralph Anderson îl arestează imediat, iar cazul pare rezolvat.

Însă apar detalii noi, care cresc suspansul și tensiunea în întreaga comunitate. Terry Maitland pare un tip drăguț, dar dacă asta e numai o mască? Răspunsurile vor șoca cititorii, oricât de obișnuiți ar fi deja cu poveștile tulburătoare imaginate de maestrul Stephen King”.

Cartea poate fi cumpărată de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Ca bonus: pe 12 ianuarie la HBO va avea loc premiera un serial bazat pe această carte.

2. “Orașul de la miezul nopții” de Charlie Jane Anders. Trebuie să mărturisesc că am o slăbiciune pentru romanele cu titluri imposibil de lungi. Adăugând faptul că scriitoarea a câștigat în 2017 premiile Nebula și Locus și a fost nominalizată la Hugo pentru “Toate păsările din cer” (a cărei recenzie o puteți citi …. la mine în telefon deoarece încă nu am transcris-o), cartea a fost deja cumpărată din clipa în care am văzut ilustrația de pe copertă, care îmi place la nebunie. Sper ca volumul să dovedească faptul că Charlie Jane Anders nu este doar o scriitoare norocoasă cu un singur roman bun, ci o super scriitoare cu multe creații captivante. Prezentarea editurii Nemira este următoarea:

“Cine ne controlează somnul ne controlează și visele. Iar de aici mai e un singur pas să ne controleze întreaga viață.

Ianuarie este o lume muribundă. O parte a planetei este cufundată într-un întuneric înghețat, în vreme ce, pe partea cealaltă, totul e pârjolit de o lumină orbitoare. Umanitatea atârnă de un fir de ață, împrăștiată în două orașe arhaice, construite pe o fâșie de apus nesfârșit. Dar viața în orașe este la fel de periculoasă ca în deșerturile din afară.

Într-o lume în care până și timpul este controlat de conducători, iar nivelul de lumină e reglat artificial, sufletele pierdute sunt trimise printre umbre, în sălbăticie.

O astfel de paria, sacrificată în noapte, dar salvată de timp și de legătura cu o bestie misterioasă, se va ridica din sălbăticie ca să preia întreaga putere, înainte ca planeta să fie zdrobită de greutatea rasei umane. ”

Cartea poate fi cumpărată de AICI, de AICI sau de AICI

3. “Helliconia – Vara” de Brian Aldiss. Să te consideri fan SF și să nu ai trilogia Helliconia în bibliotecă este o adevărată blasfemie! Ce îmi place la această serie este faptul că personajul principal este planeta Helliconia și nu oamenii sau creaturile care locuiesc acolo. Recenzia la volumul anterior, “Helliconia – Primăvara o puteți citi”… tot la mine în telefon (din același motiv ca la “Toate păsările din cer”). Ca fapt divers: un an pe Helliconia este echivalentul a 2.500 de ani tereștrii, iar generații întregii de helliconieni își trăiesc întreaga viață în cadrul unui singur anotimp.  Prezentarea Paladin sună așa:

“După secole de primăvară, Helliconia trebuie să îndure o vară nemiloasă sub stăpânirea celor doi sori. Fagorii, vechii inamici ai oamenilor, sunt docili în acest anotimp. Totuși, își pot permite să aștepte, să profite de slăbiciunea umană, dar și de slăbiciunea regelui, care nu observă că numeroșii săi dușmani îl înconjoară și vor să-l distrugă. Avernus, stația terestră de observație, trimite pe planetă un voluntar, care aduce cu el o misterioasă „bijuterie malefică” ce nu rămâne neobservată.”

Cartea poate fi cumpărată de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

4. “Artemis” de Andy Weir. Ce pot să zic? Autorul ei este cel care a scris “Marțianul” (carte a cărei recenzie o puteți găsi, de data aceasta AICI), cartea în care un astronaut este uitat pe Marte!!! La fel ca la “Orașul de la miezul nopții”, sunt curios dacă Weir va dovedi, cu această carte, că știe să scrie cu adevărat, iar “Marțianul” nu a fost doar o întâmplare fericită. Prezentarea editurii Paladin:

“Traiul în Artemis, primul și singurul oraș de pe Lună, implică privațiuni dacă nu te numeri printre turiștii bogați sau miliardarii excentrici, iar visul lui Jazz Bashara e să se îmbogățească. Doar că un simplu job de comisionară n-o să-i îndeplinească acest vis. Și nici micile ei acțiuni de contrabandă. Viața lui Jazz va căpăta o întorsătură teribilă atunci când planul ei de îmbogățire pune în pericol existența orașului și a cetățenilor lui. ”

Cartea poate fi cumpărată de AICI

5. “Poarta lui Abaddon” de James Corey. Volumul trei din seria The Expanse!!! Serie care a dat naștere celui mai bun serial SF al momentului, mai bun și decât Star Trek Discovery, și asta o spune un fan înrăit Star Trek. Serie pe care o recitesc cu plăcere de fiecare dată când apare un volum nou. Așa că nici nu pot să vă spun cât de nerăbdător sunt să citesc “Poarta lui Abaddon”, după ce voi reciti cărțile anterioare adică “Trezirea Leviatanului” și “Războiul lui Caliban”. Editura Paladin o promovează astfel:

“De peste două miliarde de ani, protomolecula lasă în drumul ei haos și moarte. După ce a pustiit Venus, ea a construit în apropierea lui Uranus o poartă imensă, deschisă spre necunoscut. James Holden și echipajul Rosinantei trebuie să descopere scopul construcției înainte ca ignoranța să ucidă omenirea. Holden însă nu bănuiește că, în timp ce se află pe urmele pericolului care se ascunde dincolo de poartă, va fi ajuns din urmă de un plan minuțios pregătit ce-i amenință viața.”

Cartea poate fi cumpărată de AICI

6. “Inima cedează ultima” de Margaret Atwood. Deși Margaret Atwood se ocupă de tipul meu preferat de viitor + întunecat, fară speranță, aproape sfârșitul lumii, trebuie să fiu sincer și să spun că “Povestea slujitoarei” nu m-a cucerit 100%. Motivul a fost că mai întâi am văzut filmul, apoi serialul TV și, în final, am ajuns la carte. În schimb cărțile “Onyx și Crake” și “Anul Potopului”, mi-au plăcut la nebunie. Deoarece rezultatul de 2 la 1 este în favoarea scriitoarei am decis să cumpăr “Inima cedează prima”. Cartea este prezentată de editura Art astfel:

“După ce economia orașului s-a prăbușit, iar străzile au început să fie pline de bande de vandali, Charmaine și Stan și-au părăsit casa și s-au refugiat în mașină, trăind de pe-o zi pe alta din venitul pe care femeia reușea să-l obțină la barul unde lucra.

Frustrarea și mizeria par însă să ia sfârșit când acceptă să intre în Proiectul Positron, o societate-experiment, unde violența și grijile cotidiene au fost eradicate. Singurul preț este renunțarea la libertate, căci, odată ajunși în orașul Consilience, vor fi pentru jumătate din timp prizonieri, iar restul lunilor din an le vor petrece în casa pe care o împart cu Alternanții. Încrezători în fericirea promisă, Charmaine și Stan semnează contractul pe terment nelimitat și se mută în interiorul zidului ce-i separă de lumea în descompunere. Dacă la început totul este conform planului, treptat, lucrurile încep să scape de sub control. 

Pasiunea pe care fiecare o face pentru Alternanți le pune nu numai căsnicia în pericol, dar și viețile, descoperind pe propria piele că, într-adevăr, inima cedează ultima. ”

Cartea poate fi cumpărată de AICI

În mod surprinzător, pe lista de așteptare s-au strecurat două cărți complet atipice pentru mine:

1. “Pompeii. Viața unui oraș roman” de Mary Beard. Chiar nu știu de ce cartea aceasta mi-a atras atenția. Nu sunt un mare fan al cărţilor istorice, dar faptul că promite o incursiune în viața de zi cu zi a locuitorilor celebrului oraș îngropat de erupția vulcanului Vezuviu mi s-a părut interesant. Prezentarea făcută de editura Trei este următoarea:

“Ruinele de la Pompeii, oraşul roman îngropat sub lava şi cenuşa Vezuviului în urma erupţiei catastrofale din anul 70 e.n., oferă cele mai bune mărturii pe care le avem astăzi la dispoziție despre viaţa cotidiană din Imperiul Roman.

Această carte remarcabilă se ridică la înălţimea provocării de a scoate la iveală și a face înţelese vestigiile acelei lumi şi de a spulbera multe mituri: data propriu-zisă a erupţiei, survenită probabil câteva luni mai târziu decât se crede în mod obişnuit; igiena termelor, care trebuie să fi fost adevărate focare de microbi; legendarul număr de bordeluri, care se rezuma, mai mult ca sigur, doar la unul; sau pierderile masive de vieţi omeneşti, care n-au depăşit, probabil, o zecime din populaţia oraşului. ”

Cartea poate fi cumpărată de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

2. “Moartea Pământului” de J.H. Rosny Aîné. Nu știu din ce cauză, dar în afară de cărțile lui Alexandre Dumas și Michel Zévaco, nu-mi place deloc, dar chiar deloc, literatura franceză, indiferent de poveste, de gen literar, personaje etc. Cu toate acestea, aerul vintage al ilustrației de pe coperta cărții m-a cucerit și m-a determinat să-i acord câteva minute. Minute în care am citit următoarea prezentare făcută de editura Herg Benet și care m-au făcut să-mi schimb părerea:

 “Într-un viitor îndepărtat, în urma supraexploatării resurselor de către specia umană, Pământul a devenit un imens deșert secat, lipsit de nori, de animale și de viață. Miliarde și miliarde de oameni au pierit, iar cele câteva comunități care încă mai supraviețuiesc se rezumă la oaze în jurul puținelor izvoare de apă și reduc strict numărul de nașteri, practicând în același timp, cu religiozitatea tradiției fatidice, eutanasierea colectivă, pentru a rezulta o moarte rapidă și fără dureri. Însă tânărul Targ refuză să se resemneze în fața aparentului inevitabil și pleacă într-o călătorie decisivă pentru căutarea unor noi surse de apă care să permită regenerarea speciei umane. ”

Cartea poate fi cumpărată de AICI

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate