Pe seama acestei expresii româneşti s-au făcut tot felul de speculaţii, s-au făcut bancuri şi poveşti. O poveste care circulă în folclor aduce o posibilă explicaţie a acestei expresii.
Cu siguranţă, fiecare dintre noi a auzit măcar o dată în viaţă expresia „boala lui Calache“. Însă tratatele de medicină nu pomenesc nimic despre existenţa unei asemenea boli, nici în alte lucrări de specialitate nu se face referire la ea, deşi cei care au fost mai insistenţi în aflarea originii expresiei au găsit că, undeva, în lume ar exista un sindrom denumit „Kalalaki“, iar cei care suferă de el dorm timp de mai multe zile.
Acest lucru pare a fi în legătură cu o poveste care circulă în folclor despre originea expresiei „boala lui Calache“, scrie Adevărul.
Se spune că prin secolul XVII exista un hangiu pe nume Mihalache, care s-a îmbogăţit nespus de pe urma afacerii sale. Era un negustor priceput, pe placul boierilor care-i treceau pragul şi care plăteau bani frumoşi pentru serviciile de cea mai bună calitate pentru acele vemuri. Din agoniseala de-o viaţă, Mihalache a reuşit să devină la rândul său un mare boier, chiar dacă nu era de viţă nobilă, dar mai bogat decât cei pe care i-a slujit aproape o viaţă. Cu averea sa nemăsurată, hangiul intrat în rândul boierilor, cu rang de Jupân, şi-a construit şi un conac, iar familia era slugărită de o armată de argaţi. Doi copii avea bărbatul, dar prinţişorul Calache era favoritul pentru care dorea să facă orice pentru a-l promova într-un scaun domnesc.
Până la vârsta maturităţii, acest Calache nu mişcase un pai. Tot ce făcuse fusese să mănânce, să bea şi să doarmă.
Azi de zile s-a chinuit Mihalache să-i convingă pe boierii care treceau acum, la rândul lor, pragul conacului că odrasla sa este cea mai potrivită pentru un post de mare dregător al statului, iar ocazia s-a ivit la un moment dat, când boierii ospătaţi de fostul hangiu au căzut de acord să-i acorde lui Calache şansa conducerii ţării, cu toată împotrivirea dregătorilor străini, care nu agreau ideea unui domn pământean.
Mai era nevoie doar de cumpărarea domniei de la Înalta Poartă a Imperiului Otoman, lucru de care Mihalache s-a angajat că se va ocupa fără probleme. Boierii fusese informaţi de Mihalache că fiului acestuia îi place să mănânce, să se distreze şi să doarmă, dar nu şi despre faptul că aceasta era singura lui ocupaţie. Astfel că atunci când a ajuns în Capitală, aşteptând confirmarea Înaltei Porţi, Calache nu a făcut altceva în plus decât ce ştia.
Nu s-a achitat de nicio îndatorire domnească, sabotându-şi singur scaunul. Evident, Înalta Poartă nu l-a confirmat ca şi domn, astfel că acesta a fost nevoit să se întoarcă de unde venise. Se spune că după această păţanie, în conacele boierilor se auzea frecvent despre boala lui Calache de care sufereau stăpânii atunci când o ţineau zile în şir cu obiceiul împrumutat de la fiul lui Mihalache.
