Zaharia Stancu: „Scriam cu pistolul pe masă"

Zaharia Stancu: „Scriam cu pistolul pe masă şi mă mir cum nu s-a găsit un nebun să-mi găurească ţeasta”

Apreciat atât în cercurile literare, cât şi de publicul larg încă din perioada interbelică, scriitorul Zaharia Stancu şi-a câştigat cu adevărat celebritatea în anul 1948, odată cu publicarea romanului „Desculţ”.

Prin intermediul lui Darie, personaj-narator al romanului, cititorului îi este prezentată viaţa deosebit de grea a ţăranilor români, care chinuiţi de foamete şi lipsuri cumplite s-au revoltat, provocând ceea ce a rămas în istorie drept Răscoala din 1907. Darie, martor al întâmplărilor, păstrează în memorie zilele sângeroase, iar devenirea sa este urmărită din copilărie până în adolescenţă, atunci când el se desprinde de colectivitatea în care s-a format.

Zaharia Stancu
Zaharia Stancu

Romanul nu a avut succes doar printre români, ci şi dincolo de graniţele ţării, fiind tradus în nu mai puţin de 24 de limbi. Sau, cum Zaharia Stancu obişnuia să spună, romanul „Desculţ” a străbătut lumea „în sandale de aur”.

Criticii au scris că Zaharia Stancu a rememorat în paginile romanului „Desculţ” primii săi ani din viaţă la fel cum Ion Creangă a făcut în „Amintiri din copilărie”. Dacă la Ion Creangă este reconstituită, conform lui George Călinescu, „copilăria copilului universal”, criticul Ion Bălu a notat că la Zaharia Stancu este conturată existenţa unui „copil fără copilărie”.

Zaharia Stancu, De La Argat La Agent de Siguranţă

Născut în anul 1902 în satul Salcia din judeţul Teleorman, Zaharia Stancu a fost nevoit, în timpul Primului Război Mondial, la numai 13 ani, să abandoneze şcoala şi să muncească mai întâi într-o tăbăcărie şi într-o prăvălie din oraşul Roşiori de Vede, apoi ca argat pe o moşie boierească din satul Lisa, Teleorman. De asemenea, Zaharia Stancu a vândut o vreme ziare în Bucureşti şi ulterior a ocupat funcţia de arhivar în Turnu Măgurele.

În anul 1943, din cauza orientării sale antifasciste, a ajuns în lagărul de la Târgu Jiu. În acelaşi lagăr au fost internaţi şi filosoful Mihai Ralea sau politicianul Ion-Gheorghe Maurer. Experienţa trăită la Târgu Jiu a fost redată de Zaharia Stancu în volumul „Zile de lagăr”, publicat în anul 1946.

Dacă principiile antifasciste l-au dus pe scriitor într-un lagăr, nici instaurarea dictaturii comuniste în 1947 nu i-a asigurat o viaţă mai uşoară, mai ales după ce în 1950 a fost exclus din Partidul Muncitoresc Român.

Adevărul notează că Zaharia Stancu a făcut numeroase cereri pentru a fi reprimit între membrii partidului. Chiar dacă liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a dat acordul, Nicolae Ceaşescu, pe atunci membru al Biroului Politic, s-a opus virulent susţinând că în timpul şcolii elevul Zaharia Stancu oferise informaţii serviciilor secrete. La rândul său, şeful Securităţii, Alexandru Drăghici, a susţinut acuzaţiile lui Ceauşescu şi a afirmat că Zaharia Stancu a lucrat ca „agent de Siguranţă” în judeţul Teleorman. Toate aceste acuzaţii au atârnat greu la dosarul scriitorului, care a reprimit carnetul roşu abia în 1964.

Problemele de natură politică s-au reflectat şi în viaţa literară. La „Lumea Românească”, angajase redactori comunişti urmăriţi de Siguranţă. „Scriam cu pistolul pe masă şi mă mir şi astăzi cum nu s-a găsit atunci un nebun să-mi găurească ţeasta”, se lăuda Zaharia Stancu.

La căpătâiul lui Lenin

În anul 1951, Zaharia Stancu a publicat volumul „Călătorind prin URSS. Note şi impresii de drum”.

S-a plimbat pe sub zidurile Kremlinului, a vizitat Muzeul lui Lenin, Mausoleul lui Lenin, Galeriile Tretiakov, Biblioteca Lenin, Muzeul Marii Revoluţii din octombrie, strada Gorki, Piaţa Roşie. Cu „evlavie”, în numeroase rânduri, Stancu şi-a afirmat dragostea „neţărmurită” faţă de „marea putere sovietică” şi „genialul părinte al popoarelor Iosif Stalin”.

Tot romancierul a stat la căpătâiul lui Lenin, care „doarme somn greu, adânc, după o viaţă de zbucium şi luptă, de trudă şi triumf”.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 33

    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 95

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!